ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5999/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5999/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3375 din 22
septembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Zalău a fost respinsă ca nefondată
acțiunea promovată de reclamanta B.E. împotriva pârâtului B.Z. privind anularea
contractului de vânzare-cumpărare.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța de fond a reținut că, în anul 1996 reclamanta a încheiat cu numitul
M.A., un contract de vânzare-cumpărare privind imobilul situat în Petrindu,
înscris în C.F. 717 A+1 top 165 și 166 compus dintr-o casă din lemn, curte și
grădină în suprafață totală de 3932 mp.
Prețul imobilului a fost stabilit la
2 milioane lei, fiind achitat în întregime de cumpărător.
Prin acțiune, reclamanta a susținut
că în realitate există un contract de împrumut, garantat cu imobilul în litigiu
dar și cu un
apartament situat în Cluj-Napoca.
Au mai susținut că întreaga sumă a
fost restituită numitului M.A. și în acest sens a depus o chitanță datată din
14 august 1996 (fila 4 dosar fond).
Din forma în care acest act a fost
întocmit, prima instanță a reținut că nu rezultă pentru că a fost achitată suma
de 18 milioane lei, deși ei fac referiri la două imobile, neclar identificate.
Din contractul de vânzare-cumpărare
rezultă că altele sunt părțile semnatare și anume B.E. și M.A.
A mai constatat că în contractul de
vânzare-cumpărare nu s-a prevăzut vreun pact de răscumpărare și practic nu
există nici un motiv pentru a fi anulat.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel reclamanta pe care nu l-a motivat.
Curtea de Apel Cluj, secția civilă,
prin decizia nr. 270/A din 4 decembrie 2003 a respins ca nefondat apelul
declarat de reclamantă, cu motivarea că, în speță este dovedit că prin
contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 853 din 27 martie 1996,
reclamanta i-a transmis tatălui pârâtului imobilul înscris în C.F. nr. 714
Petrindu nr.top 165, 166/1 compus din casă, curte și grădină în suprafață de
3933 mp.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs reclamanta B.E., invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 5, 7 și 9
C. proc. civ. și susținând în esență, că nu a fost legal citată la termenul din
apel, pentru a achita taxa judiciară de timbru și de a formula criticile cu
privire la hotărârea instanței de fond.
Recursul nu este fondat.
Prin cererea de apel,
recurenta-reclamantă și-a indicat domiciliul în comuna Petrindu nr. 137 județul
Sălaj, unde a fost citată, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a
procedurii de citare aflată la fila 6 (dosar apel).
În ceea ce privește taxa judiciară
de timbru, în apel aceasta a fost achitată, chitanța aflându-se la file 3 (dosar
apel).
Contrar motivelor invocate prin
prezentul recurs, apelul nu a fost anulat ca netimbrat și nici ca nemotivat, ci
ca nefondat, instanța de apel reținând că actul autentic de vânzare-cumpărare
are ca părți contractante pe recurenta reclamantă și tatăl pârâtului,
împrejurări în care contractul de vânzare-cumpărare este perfect legal.
Față de cele expuse, recursul nu
este fondat și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fi
respins ca atare.
PENTRU ACESTEE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat recursul
declarat de reclamanta B.E. împotriva deciziei civile nr. 270/A din 4 decembrie
2003 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 7 iulie 2005.