ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5959/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 18 iulie 2003 pe rolul Judecătoriei Fălticeni, reclamanta U.G. a chemat în judecată pe pârâții U.C. și U.I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să stabilească o servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâților, pentru a-i permite accesul la imobilul proprietatea sa, edificat de ea și defunctul său soț, fiul pârâților. Prin sentința civilă nr. 373 din 18 martie 2004, Judecătoria Fălticeni a admis acțiunea, stabilind o servitute de trecere, conform planului de situație cuprins în suplimentul raportului de expertiză. S-a reținut în motivare că sunt îndeplinite cerințele art. 616 C. civ.

pentru instituirea unei servituți de trecere. Apelul declarat de pârâți a fost respins prin decizia civilă nr. 2385/2004 a Curții de apel Suceava. A reținut instanța că în urma partajului succesoral finalizat prin hotărâre judecătorească în anul 2001, reclamantei i s-a atribuit în proprietate casa de locuit, edificată pe terenul proprietatea pârâților, iar pentru a-și putea exercita dreptul asupra casei, reclamanta este îndreptățită la recunoașterea unui drept de servitute. Împotriva acestei decizii în termen legal pârâții au declarat recurs. Se solicită refacerea expertizei și faptul că reclamanta are și altă posibilitate de a ieși la calea publică. Recursul este nul. Potrivit art. 302¹C. proc.

civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: (…) lit. c) indicarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul. Cum în speță, recurenții nu au indicat nici unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute expres de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ.. și nu s-a constatat nici din oficiu, conform art. 306 alin. (2) vreun motiv de ordine publică, sancțiunea prevăzută de lege este nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iulie 2005.