ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6785/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6785/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra contestației în anulare de
față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Petiționarii M.E. și U.A. prin
mandatar K.I. au formulat, la 27 iunie 2005, contestație în anulare împotriva
deciziei nr. 2831 din 5 mai 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
penală, pronunțată în dosarul nr. 1946/2005, prin care s-au respins, ca
nefondate, recursurile lor împotriva sentinței penale nr. 13 din 9 februarie
2005 a Curții de Apel Timișoara.
În motivarea contestației,
contestatorii au motivat că decizia atacată „este nefondată și ilegală”.
Potrivit art. 386 C. proc. pen.,
împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în
următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părții
pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost
îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedește că la termenul
la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate
de a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare;
c) când instanța de recurs nu s-a
pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele
prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) - i
1
), cu privire la care
existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au
pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
Conform art. 391 alin. (2) C. proc.
pen., referitoare la admiterea în principiu, instanța examinează
admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, verificând dacă motivul
pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute la art. 386 C. proc.
pen.
Or, din examinarea motivelor
invocate de contestatori dar și din concluziile depuse la dosar de aceștia,
rezultă că între acestea nu se regăsește nici unul din cazurile prevăzute de art.
386 C. proc. pen.
Așa fiind, Curtea va respinge, ca
inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petenți și-i va obliga pe
fiecare la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă,
contestația în anulare formulată de contestatorii M.E. și U.A. prin mandatar K.I.
împotriva deciziei penale nr. 2831 din 5 mai 2005 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
Obligă pe contestatori să plătească
statului sumele de câte 80 RON (800.000 lei) cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2
decembrie 2005.