ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6785/2005

Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Petiționarii M.E. și U.A. prin mandatar K.I. au formulat, la 27 iunie 2005, contestație în anulare împotriva deciziei nr. 2831 din 5 mai 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1946/2005, prin care s-au respins, ca nefondate, recursurile lor împotriva sentinței penale nr. 13 din 9 februarie 2005 a Curții de Apel Timișoara. În motivarea contestației, contestatorii au motivat că decizia atacată „este nefondată și ilegală”. Potrivit art. 386 C. proc.

pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii; b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare; c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) - i 1 ), cu privire la care existau probe în dosar; d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

Conform art. 391 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la admiterea în principiu, instanța examinează admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, verificând dacă motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute la art. 386 C. proc. pen. Or, din examinarea motivelor invocate de contestatori dar și din concluziile depuse la dosar de aceștia, rezultă că între acestea nu se regăsește nici unul din cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen. Așa fiind, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petenți și-i va obliga pe fiecare la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorii M.E. și U.A. prin mandatar K.I. împotriva deciziei penale nr. 2831 din 5 mai 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Obligă pe contestatori să plătească statului sumele de câte 80 RON (800.000 lei) cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 decembrie 2005.