ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2696/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la Curtea de Apel Târgu Mureș, reclamantul U.G. a chemat în judecată pârâta

Casa Județeană de Pensii Mureș, contestând hotărârea nr. 9098 din 11 februarie

2004, emisă de pârâtă și a motivat că este îndreptățit să beneficieze de

drepturile recunoscute de prevederile Legii nr. 309/2002.

Prin sentința nr. 183 din 28

iunie 2004, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis contestația reclamantului, a anulat hotărârea nr. 9098

din 11 februarie 2004, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta, să emită o

nouă hotărâre, prin care să constate că în perioada 18 aprilie 1953 - 16

aprilie 1956, reclamantul beneficiază de dispozițiile Legii nr. 309/2002 și a

dispus să-i acorde acestuia, drepturile corespunzătoare, începând cu data de 1

martie 2004.

Pentru a hotărî astfel, a

reținut, în esență, că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, reclamantul a

făcut dovada că a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul

Serviciului Muncii și poate fi beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Mureș, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, recurenta a

susținut că în mod greșit, instanța de fond a acordat reclamantului, calitatea

de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, întrucât acesta a

satisfăcut stagiul militar într-o unitate militară care făcea parte din cadrul

Ministerului Forțelor Armate, și nu într-un detașament de muncă din cadrul

Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Recursul este nefondat.

Din livretul militar rezultă

că reclamantul a satisfăcut stagiul militar la U.M. 03941 Alba Iulia și U.M.

04564 Arad, ca „mână de lucru”.

Apreciind dispozițiile art.

1 din Legea nr. 309/2002, față de mențiunile din livretul militar al

intimatului, Curtea constată că, atâta vreme, cât este dovedită împrejurarea că

reclamantul a prestat muncă în timpul stagiului militar într-un detașament

organizat în acest scop, nu există nici un temei de a-l excepta de la

recunoașterea drepturilor sale.

Faptul că se contestă de

către recurentă, apartenența detașamentelor de muncă la Direcția Generală a

Serviciului Muncii, invocându-se tutela Ministerului Forțelor Armate, nu

reprezintă importanță în soluționarea cauzei, deoarece s-ar ajunge la

nesocotirea scopului reparator al legii, și anume, acela de a recompensa

persoanele care au fost obligate să presteze o muncă ordonată de regimul acelei

epoci, pe anumite criterii, în perioada în care reclamantul trebuia să

efectueze stagiul militar.

În consecință, în temeiul

art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea constată că recursul este

nefondat și îl va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței nr. 183 din 28 iunie

2004, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 aprilie 2005.