ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2696/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș, reclamantul U.G. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, contestând hotărârea nr. 9098 din 11 februarie 2004, emisă de pârâtă și a motivat că este îndreptățit să beneficieze de drepturile recunoscute de prevederile Legii nr. 309/2002.

Prin sentința nr. 183 din 28 iunie 2004, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a admis contestația reclamantului, a anulat hotărârea nr. 9098 din 11 februarie 2004, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta, să emită o nouă hotărâre, prin care să constate că în perioada 18 aprilie 1953 - 16 aprilie 1956, reclamantul beneficiază de dispozițiile Legii nr. 309/2002 și a dispus să-i acorde acestuia, drepturile corespunzătoare, începând cu data de 1 martie 2004. Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență, că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, reclamantul a făcut dovada că a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Serviciului Muncii și poate fi beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Mureș, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivare, recurenta a susținut că în mod greșit, instanța de fond a acordat reclamantului, calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, întrucât acesta a satisfăcut stagiul militar într-o unitate militară care făcea parte din cadrul Ministerului Forțelor Armate, și nu într-un detașament de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii. Recursul este nefondat. Din livretul militar rezultă că reclamantul a satisfăcut stagiul militar la U.M. 03941 Alba Iulia și U.M. 04564 Arad, ca „mână de lucru”.

Apreciind dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002, față de mențiunile din livretul militar al intimatului, Curtea constată că, atâta vreme, cât este dovedită împrejurarea că reclamantul a prestat muncă în timpul stagiului militar într-un detașament organizat în acest scop, nu există nici un temei de a-l excepta de la recunoașterea drepturilor sale. Faptul că se contestă de către recurentă, apartenența detașamentelor de muncă la Direcția Generală a Serviciului Muncii, invocându-se tutela Ministerului Forțelor Armate, nu reprezintă importanță în soluționarea cauzei, deoarece s-ar ajunge la nesocotirea scopului reparator al legii, și anume, acela de a recompensa persoanele care au fost obligate să presteze o muncă ordonată de regimul acelei epoci, pe anumite criterii, în perioada în care reclamantul trebuia să efectueze stagiul militar.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat și îl va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței nr. 183 din 28 iunie 2004, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2005.