ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5662/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 10

iunie 2004, la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, reclamantul B.M. a solicitat, în contradictoriu cu

pârâtul I.S.T.I.S., anularea deciziei nr. 67 din 28 mai 2004, emisă de

instituția pârâtă.

În susținerea acțiunii, reclamantul

a arătat că în mod greșit, instituția pârâtă a invocat prevederile art. 79

alin. (3) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici,

republicată, deoarece articolul sus-menționat se referă la mutarea temporară în

cadrul altui compartiment, iar prin decizia atacată a avut loc o mutare de la o

unitate, la alta, fără consimțământul său și fără acordarea drepturilor bănești

cuvenite.

Pârâtul, prin întâmpinare, a

solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 144 din 24

ianuarie 2004, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că măsura contestată de reclamant a fost aplicată

întregului personal din cadrul C.T.S. Bragadiru, fiind impusă de împrejurările

obiective, constând în desființarea bazei materiale a unității sus-menționate,

ca urmare a restituirii către fostul proprietar, a suprafeței de teren pe care

aceasta era situată.

De asemenea, s-a reținut că

reclamantului i-au fost acordate drepturile materiale pentru mutarea în altă

localitate, drepturi prevăzute de art. 40 din O.U.G. nr. 123/2003.

Împotriva acestei soluții, considerând-o

netemeinică și nelegală, a declarat recurs, reclamantul B.M.

Prin cererea de recurs, nemotivată

în drept, au fost reiterate elementele de nelegalitate ale actului

administrativ contestat, așa cum au fost detailate și în cererea de chemare în judecată.

Recurentul a apreciat că prin măsura dispusă de intimatul I.S.T.I.S., au fost

încălcate prevederile art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, iar modificarea

raporturilor de serviciu trebuia să fie însoțită de plata anumitor drepturi.

Prin întâmpinare, I.S.T.I.S. a

solicitat menținerea sentinței recurate, ca legală și temeinică.

Examinând sentința atacată, în

raport cu criticile aduse de recurent, dar și în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că recursul este

nefondat.

Prin interpretarea și aplicarea

dispozițiilor legale incidente, Curtea de Apel București a dat o dezlegare

corectă cererii de anulare a deciziei nr. 67 din 28 mai 2004, prin care

recurentul-reclamant, consilier principal în cadrul C.T.S. Bragadiru, a fost

mutat temporar, pe o perioadă de 6 luni (1 iunie 2004 - 1 decembrie 2004), la

C.T.S. Târgoviște.

Actul administrativ în discuție a

fost emis în temeiul art. 75 lit. d) și art. 79 alin. (3) din Legea nr.

188/1999m privind Statutul funcționarilor publici.

Mutarea la C.T.S. Târgoviște a fost

cauzată de dispariția bazei materiale a centrului Bragadiru, ca urmare a

restituirii suprafeței de teren de 17 ham către fostul proprietar și a

transferului mijloacelor fixe și celorlalte obiecte de inventar la alte centre

de testare a soiurilor.

În condițiile în care concluziile

instanței fondului sunt fundamentate pe amplul probatoriu administrat, nu poate

fi primită critica recurentului privind caracterul abuziv al mutării sale la

C.T.S. Târgoviște.

Mai mult, intimatul-pârât a făcut

demersurile necesare și a solicitat Agenției Naționale de Administrare Fiscală,

punctul de vedere referitor la aplicarea art. 40 din O.U.G. nr. 123/2003, în

cazul mutării temporare. Urmare a răspunsului agenției, s-a emis decizia nr. 81

din 31 iunie 2004, prin care s-au stabilit drepturile de care beneficiază

recurentul-reclamant.

Rezultă, așadar, că actul

administrativ contestat este legal și nu a adus vătămare vreunui drept

recunoscut de lege, recurentului, în sensul art. 1 din Legea nr. 29/1990.

Pentru cele arătate, neexistând

motive pentru casarea sau modificarea sentinței recurate în temeiul art. 312 C.

proc. civ., recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamantul B.M. împotriva sentinței civile nr. 144 din 24 ianuarie 2005 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 24 noiembrie 2005.