ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5662/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5662/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 10 iunie 2004, la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul B.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul I.S.T.I.S., anularea deciziei nr. 67 din 28 mai 2004, emisă de instituția pârâtă. În susținerea acțiunii, reclamantul a arătat că în mod greșit, instituția pârâtă a invocat prevederile art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, deoarece articolul sus-menționat se referă la mutarea temporară în cadrul altui compartiment, iar prin decizia atacată a avut loc o mutare de la o unitate, la alta, fără consimțământul său și fără acordarea drepturilor bănești cuvenite.
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. Prin sentința civilă nr. 144 din 24 ianuarie 2004, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că măsura contestată de reclamant a fost aplicată întregului personal din cadrul C.T.S. Bragadiru, fiind impusă de împrejurările obiective, constând în desființarea bazei materiale a unității sus-menționate, ca urmare a restituirii către fostul proprietar, a suprafeței de teren pe care aceasta era situată. De asemenea, s-a reținut că reclamantului i-au fost acordate drepturile materiale pentru mutarea în altă localitate, drepturi prevăzute de art. 40 din O.U.G.
nr. 123/2003. Împotriva acestei soluții, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs, reclamantul B.M. Prin cererea de recurs, nemotivată în drept, au fost reiterate elementele de nelegalitate ale actului administrativ contestat, așa cum au fost detailate și în cererea de chemare în judecată. Recurentul a apreciat că prin măsura dispusă de intimatul I.S.T.I.S., au fost încălcate prevederile art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, iar modificarea raporturilor de serviciu trebuia să fie însoțită de plata anumitor drepturi. Prin întâmpinare, I.S.T.I.S. a solicitat menținerea sentinței recurate, ca legală și temeinică. Examinând sentința atacată, în raport cu criticile aduse de recurent, dar și în temeiul art. 304 1 C. proc.
civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că recursul este nefondat. Prin interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale incidente, Curtea de Apel București a dat o dezlegare corectă cererii de anulare a deciziei nr. 67 din 28 mai 2004, prin care recurentul-reclamant, consilier principal în cadrul C.T.S. Bragadiru, a fost mutat temporar, pe o perioadă de 6 luni (1 iunie 2004 - 1 decembrie 2004), la C.T.S. Târgoviște. Actul administrativ în discuție a fost emis în temeiul art. 75 lit. d) și art. 79 alin. (3) din Legea nr. 188/1999m privind Statutul funcționarilor publici. Mutarea la C.T.S. Târgoviște a fost cauzată de dispariția bazei materiale a centrului Bragadiru, ca urmare a restituirii suprafeței de teren de 17 ham către fostul proprietar și a transferului mijloacelor fixe și celorlalte obiecte de inventar la alte centre de testare a soiurilor.
În condițiile în care concluziile instanței fondului sunt fundamentate pe amplul probatoriu administrat, nu poate fi primită critica recurentului privind caracterul abuziv al mutării sale la C.T.S. Târgoviște. Mai mult, intimatul-pârât a făcut demersurile necesare și a solicitat Agenției Naționale de Administrare Fiscală, punctul de vedere referitor la aplicarea art. 40 din O.U.G. nr. 123/2003, în cazul mutării temporare. Urmare a răspunsului agenției, s-a emis decizia nr. 81 din 31 iunie 2004, prin care s-au stabilit drepturile de care beneficiază recurentul-reclamant. Rezultă, așadar, că actul administrativ contestat este legal și nu a adus vătămare vreunui drept recunoscut de lege, recurentului, în sensul art. 1 din Legea nr. 29/1990.
Pentru cele arătate, neexistând motive pentru casarea sau modificarea sentinței recurate în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul B.M. împotriva sentinței civile nr. 144 din 24 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.