ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6848/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6848/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului penal de față:
În baza lucrărilor de la dosar,
constată următoarele:
Petiționarul P.T., s-a adresat cu
plângere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, privind pe intimații
judecători B.A.M., S.E. și C.S., din cadrul Tribunalului Bacău, întrucât la
data de 04 martie 2005, în dosarul nr. 344/2005, deși avea procură specială
pentru a-l reprezenta pe numitul B.C., i s-a refuzat exercițiul prerogativelor
din aceasta și i s-a imputat că practică avocatura clandestină, adresându-i
totodată expresii jignitoare, care l-au expus disprețului public.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Bacău a efectuat acte premergătoare și prin rezoluția din 13 iunie 2005
adoptată în dosarul nr. 86/P/2005 a dispus neînceperea urmăririi penale față de
cei trei judecători, sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 206 și art. 250
C. pen., întrucât faptele nu există.
În considerentele deciziei s-a
arătat că, la data menționată respectiv 04 martie 2005, completul de judecată
l-a atenționat pe petiționar în legătură cu faptul că, procura depusă la dosar
nu îndeplinește condițiile legale, sens în care s-a consemnat acest lucru și în
încheierea din 04 martie 2005, din dosarul 344/2005 al Tribunalului Bacău.
În legătură cu celelalte aspecte
susținute de către petiționar, referitoare la faptul că judecătorii i-au
adresat expresii și cuvinte care prin conținutul său îi afectează reputația, nu
s-a confirmat această stare de fapt.
Împotriva acestei soluții s-a
formulat plângere la Procurorul General, care prin rezoluția din 15 iulie 2005,
emisă în dosarul nr. 663/II/2/2005, a respins plângerea petiționarului
formulată împotriva rezoluției menționate.
În motivarea acestei rezoluții s-a
arătat că, din actele premergătoare efectuate nu se confirmă faptul că, vreunul
dintre cei trei judecători care au format completul de judecată, respectiv B.A.M.,
S.E. și C.S. ar fi comis vreo faptă de natură penală și s-a respins plângerea
împotriva soluției adoptată.
În temeiul art. 278
1
C.
proc. pen., petiționarul a formulat plângere la Curtea de Apel Bacău, ca fiind
instanță competentă, care examinând plângerile petiționarului, în raport de actele
premergătoare efectuate în cauză și pe baza cărora au fost adoptate cele două
rezoluții, la data de 22 septembrie 2005 a pronunțat sentința penală nr. 35,
prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea petiționarului împotriva
rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 663/II/2/2005.
Instanța de fond a reținut că
soluțiile adoptate de către parchet sunt legale și temeinice, că instanța nu a
folosit expresii jignitoare față de el, astfel că, susținerile acestuia cum că
cei trei intimați judecători au comis infracțiunile de purtare abuzivă și
calomnie, nu se confirmă și în consecință i-a respins plângerea.
Potrivit art. 278
1
alin.
(1) pct. 10 C. proc. pen., sentința instanței de fond a fost atacată cu recurs
de către același petiționar, pe considerent că, atât rezoluțiile pronunțate în
cauză cât și hotărârea, sunt vădit nelegale și esențial netemeinice, deoarece,
deși cei trei judecători au comis fapte de natură penală, nu a existat
preocupare pentru a se stabili starea de fapt din data de 04 martie 2005, cu
privire la soluționarea dosarului 344/2005 al Tribunalului Bacău.
Examinând recursul declarat, în
raport de motivele arătate, de actele și dovezile existente la dosar, de
sentința pronunțată în cauză, se constată că recursul de față este nefondat
pentru considerente ce vor fi arătate și dezvoltate în continuare.
La data de 04 martie 2005 completul
de judecată format din intimații B.A.M., în calitate de președinte-judecător și
S.E. și C.S., judecători, au participat la soluționarea dosarului nr. 344/2005,
privind contestația în anulare formulată de către B.C., împotriva deciziei
civile nr. 319 din 25 octombrie 2004.
La apelul părților, pentru
contestator s-a prezentat recurentul petiționar P.T., care a arătat că este
jurist și reprezintă interesele contestatorului, depunând în acest sens procura
specială întocmită pentru contestator.
Instanța a constatat că procura
depusă în cauză contravine dispozițiilor legale privind mandatul gratuit și că
persoana mandatată P.T. nu are calitatea de avocat, astfel că nu funcționează
în cadrul vreunui barou.
De asemenea, din actele
premergătoare efectuate în cauză, nu rezultă că vreunul dintre cei trei
intimați ar fi făcut afirmații la adresa recurentului, în sensul de a-i reproșa
că practică avocatură clandestină și nici nu i-au adresat expresii sau cuvinte
care să-i afecteze reputația.
Așa fiind, se constată că nici unul
dintre intimați nu a comis vreo faptă de natură penală, așa cum pretinde
recurentul, astfel că, atât rezoluțiile pronunțate de către organul de urmărire
penală, cum și hotărârea instanței de fond sunt legale și temeinice, potrivit
materialului probator de la dosar.
Desigur că, în cazul în care
mențiunile din încheierea din 04 martie 2005 nu ar fi corespuns realității,
acesta avea posibilitatea să formuleze căile de atac prevăzute de lege.
În consecință, recursul declarat se
va respinge, ca nefondat, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc.
pen., deoarece nici unul dintre cei trei judecători intimați nu au comis vreo
faptă de natură penală la data de 04 martie 2005, privind soluționarea
dosarului nr. 344/2005 al Tribunalului Bacău.
Văzând și dispozițiile art. 189 și
urm. C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de petentul P.T. împotriva sentinței penale nr. 35 din 22 septembrie
2005 a Curții de Apel Bacău.
Obligă pe petent la plata sumei de
120 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică
astăzi, 06 decembrie 2005.