ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.12.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6848/2005

HOTĂRÂRE
06.12.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6848/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului penal de față:

În baza lucrărilor de la dosar,

constată următoarele:

Petiționarul P.T., s-a adresat cu

plângere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, privind pe intimații

judecători B.A.M., S.E. și C.S., din cadrul Tribunalului Bacău, întrucât la

data de 04 martie 2005, în dosarul nr. 344/2005, deși avea procură specială

pentru a-l reprezenta pe numitul B.C., i s-a refuzat exercițiul prerogativelor

din aceasta și i s-a imputat că practică avocatura clandestină, adresându-i

totodată expresii jignitoare, care l-au expus disprețului public.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Bacău a efectuat acte premergătoare și prin rezoluția din 13 iunie 2005

adoptată în dosarul nr. 86/P/2005 a dispus neînceperea urmăririi penale față de

cei trei judecători, sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 206 și art. 250

În considerentele deciziei s-a

arătat că, la data menționată respectiv 04 martie 2005, completul de judecată

l-a atenționat pe petiționar în legătură cu faptul că, procura depusă la dosar

nu îndeplinește condițiile legale, sens în care s-a consemnat acest lucru și în

încheierea din 04 martie 2005, din dosarul 344/2005 al Tribunalului Bacău.

În legătură cu celelalte aspecte

susținute de către petiționar, referitoare la faptul că judecătorii i-au

adresat expresii și cuvinte care prin conținutul său îi afectează reputația, nu

s-a confirmat această stare de fapt.

Împotriva acestei soluții s-a

formulat plângere la Procurorul General, care prin rezoluția din 15 iulie 2005,

emisă în dosarul nr. 663/II/2/2005, a respins plângerea petiționarului

formulată împotriva rezoluției menționate.

În motivarea acestei rezoluții s-a

arătat că, din actele premergătoare efectuate nu se confirmă faptul că, vreunul

dintre cei trei judecători care au format completul de judecată, respectiv B.A.M.,

S.E. și C.S. ar fi comis vreo faptă de natură penală și s-a respins plângerea

împotriva soluției adoptată.

În temeiul art. 278

1

C.

proc. pen., petiționarul a formulat plângere la Curtea de Apel Bacău, ca fiind

instanță competentă, care examinând plângerile petiționarului, în raport de actele

premergătoare efectuate în cauză și pe baza cărora au fost adoptate cele două

rezoluții, la data de 22 septembrie 2005 a pronunțat sentința penală nr. 35,

prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea petiționarului împotriva

rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 663/II/2/2005.

Instanța de fond a reținut că

soluțiile adoptate de către parchet sunt legale și temeinice, că instanța nu a

folosit expresii jignitoare față de el, astfel că, susținerile acestuia cum că

cei trei intimați judecători au comis infracțiunile de purtare abuzivă și

calomnie, nu se confirmă și în consecință i-a respins plângerea.

Potrivit art. 278

1

alin.

(1) pct. 10 C. proc. pen., sentința instanței de fond a fost atacată cu recurs

de către același petiționar, pe considerent că, atât rezoluțiile pronunțate în

cauză cât și hotărârea, sunt vădit nelegale și esențial netemeinice, deoarece,

deși cei trei judecători au comis fapte de natură penală, nu a existat

preocupare pentru a se stabili starea de fapt din data de 04 martie 2005, cu

privire la soluționarea dosarului 344/2005 al Tribunalului Bacău.

Examinând recursul declarat, în

raport de motivele arătate, de actele și dovezile existente la dosar, de

sentința pronunțată în cauză, se constată că recursul de față este nefondat

pentru considerente ce vor fi arătate și dezvoltate în continuare.

La data de 04 martie 2005 completul

de judecată format din intimații B.A.M., în calitate de președinte-judecător și

S.E. și C.S., judecători, au participat la soluționarea dosarului nr. 344/2005,

privind contestația în anulare formulată de către B.C., împotriva deciziei

civile nr. 319 din 25 octombrie 2004.

La apelul părților, pentru

contestator s-a prezentat recurentul petiționar P.T., care a arătat că este

jurist și reprezintă interesele contestatorului, depunând în acest sens procura

specială întocmită pentru contestator.

Instanța a constatat că procura

depusă în cauză contravine dispozițiilor legale privind mandatul gratuit și că

persoana mandatată P.T. nu are calitatea de avocat, astfel că nu funcționează

în cadrul vreunui barou.

De asemenea, din actele

premergătoare efectuate în cauză, nu rezultă că vreunul dintre cei trei

intimați ar fi făcut afirmații la adresa recurentului, în sensul de a-i reproșa

că practică avocatură clandestină și nici nu i-au adresat expresii sau cuvinte

care să-i afecteze reputația.

Așa fiind, se constată că nici unul

dintre intimați nu a comis vreo faptă de natură penală, așa cum pretinde

recurentul, astfel că, atât rezoluțiile pronunțate de către organul de urmărire

penală, cum și hotărârea instanței de fond sunt legale și temeinice, potrivit

materialului probator de la dosar.

Desigur că, în cazul în care

mențiunile din încheierea din 04 martie 2005 nu ar fi corespuns realității,

acesta avea posibilitatea să formuleze căile de atac prevăzute de lege.

În consecință, recursul declarat se

va respinge, ca nefondat, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., deoarece nici unul dintre cei trei judecători intimați nu au comis vreo

faptă de natură penală la data de 04 martie 2005, privind soluționarea

dosarului nr. 344/2005 al Tribunalului Bacău.

Văzând și dispozițiile art. 189 și

urm. C. proc. pen.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petentul P.T. împotriva sentinței penale nr. 35 din 22 septembrie

2005 a Curții de Apel Bacău.

Obligă pe petent la plata sumei de

120 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică

astăzi, 06 decembrie 2005.

Sursă