ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 149/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 23 decembrie 2005, Curtea de Apel Brașov, secția penală, în calitate de instanță de apel, din oficiu, în baza art. 300 2 C. proc. pen., a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive în cauză a inculpatului P.I.L. , iar în baza art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen., a menținut măsura amintită. S-a reținut că subzistă în continuare temeiurile ce au determinat luarea măsura arestării preventive a inculpatului în baza art. 148 lit. h) C. proc. pen., cu începere de la data de 14 iulie 2005 prelungită și menținută ulterior în mod succesiv, avându-se în vedere că prin sentința penală nr. 575/ S din 2 noiembrie 2005 a Tribunalului Brașov, supusă controlului judiciar actual, a fost confirmată săvârșirea infracțiunii de omor imputată inculpatului amintit, fiind dispusă condamnarea acestuia la pedeapsa de 10 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

Împotriva acestei încheieri s-a declarat în termen recurs de către inculpat, cale de atac nemotivată, a cărei soluționare a fost lăsată la aprecierea instanței de către apărătorul din oficiu al inculpatului [(care a lipsit la judecată aflându-se în situația justificativă prevăzută în art. 159 alin. (4) C. proc. pen.)]. Verificând soluția adoptată de instanța de apel în limita cazurilor de casare din oficiu prevăzute de art. 389 9 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată legalitatea și temeinicia încheierii atacate. În acest sens, condamnarea, chiar nedefinitivă, pronunțată în primă instanță, la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen., justifică menținerea arestării preventive în condițiile art. 148 lit. h), art. 160 b alin. (1) și (3) și art. 300 2 C. proc.

pen., necesitatea acesteia fiind impusă și de garantarea executării condamnării amintite în condițiile art. 5 paragraf 1 lit. b) C.E.D.O. (în același sens fiind și cauza T.V. Franța). În consecință, recursul inculpatului se va respinge, ca nefondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmând a fi obligat acesta potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la 100 lei, din care 40 lei, reprezentând onorariu apărătorului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției, cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.I.L. împotriva încheierii din 23 decembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 1336/P/Ap/2005. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 ianuarie 2006.