ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1936/2006

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj

la data de 18 octombrie 2002, reclamantul P.G.A. a solicitat, în contradictoriu

cu pârâtele Primăria comunei Mătăsari și Prefectura județului Gorj, obligarea

acestora la acordarea despăgubirilor civile, precum și la restituirea în natură

a unei suprafețe de teren, potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

Totodată, a solicitat obligarea

pârâtelor la plata unor daune cominatorii de câte 1.000.000 lei/zi de

întârziere de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Prin încheierea de ședință din data

de 19 noiembrie 2002, instanța a dispus introducerea în cauză, ca unitate

deținătoare, a C.N.L. Oltenia și a E.M.C. Jilț Mătăsari.

S-a reținut în motivare că acțiunea

este întemeiată în parte, reclamantului urmând a i se restitui în natură

suprafața de 1946 mp, așa cum este individualizată în anexa 1 la raportul de

expertiză întocmit în cauză, iar pentru suprafața de 1,45 ha și gospodăria ce a

fost demolată, ce nu mai pot fi restituite în natură, acordându-i-se

despăgubiri bănești în sumă de 81.896.577,63 lei.

S-a mai apreciat că, sub aspectul

cerințelor art. 3 din Legea nr. 10/2001, reclamantul a făcut dovada calității

procesuale active, având calitatea de persoană îndreptățită la măsuri

reparatorii constând în restituirea în natură și, respectiv, prin echivalent.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel pârâtele Primăria comunei Mătăsari și C.N.L. Oltenia, criticând

hotărârea pentru faptul că instanța a omis să precizeze care dintre unitățile

pârâte va plăti despăgubirile, cât și pentru faptul că s-a restituit suprafața

de 1946 mp teren, acesta fiind însă ocupat de alte persoane cărora li s-a

constituit drept de proprietate.

Prin decizia civilă nr. 159 din 27

iunie 2003, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de pârâte și a

schimbat sentința în parte, în sensul că a constatat valoarea de circulație

actuală a imobilului la suma de 81.896.577 lei, la care se vor calcula

despăgubirile prin echivalent.

Au fost menținute restul

dispozițiilor sentinței.

În considerente s-a reținut că

hotărârea primei instanțe este nelegală doar în ce privește constatarea valorii

imobilelor demolate și a terenului ocupat de exploatările miniere, greșit

constatând instanța că aceasta este valoarea despăgubirilor, deoarece

despăgubirile urmează a fi calculate conform procedurii instituite prin Normele

medologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, suma de 81.896.577 lei reprezentând

valoarea actualizată de circulație a imobilului, valoare obținută după

deducerea despăgubirilor primite de reclamant, reactualizate.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs pârâtele C.N.L. Oltenia, E.M.C. Jilț Mătăsari și Primăria

comunei Mătăsari.

În recursul său, C.N.L. Oltenia a

criticat decizia pentru greșita aplicare a Legii nr. 10/2001.

În esență s-a susținut că, referitor

la construcțiile expropriate și demolate, instanța trebuia să constate, conform

art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001, dreptul reclamantului la măsuri

reparatorii prin echivalent sub forma titlurilor de valoare nominală folosite

exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale

tranzacționate pe piața de capital și nu la despăgubiri bănești sau pur și

simplu la despăgubiri în echivalent.

Cu privire la terenul în suprafață

de 1,45 ha deținut de E.M.C. Jilț, recurenta a susținut că acesta nu face

obiectul Legii nr. 10/2001, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 8 din

lege.

În ceea ce privește recursul pârâtei

E.M.C. Jilț, aceasta a susținut că terenul în suprafață de 1946 mp nu putea fi

restituit în natură, fiind înregistrat în patrimoniul E.M.C. Jilț, urmând ca

după exploatare să fie redat circuitului agricol.

Referitor la recursul declarat de

Primăria comunei Mătăsari, aceasta a arătat că terenul în suprafață de 1946 mp

nu trebuia restituit reclamantului, acesta nefiind îndreptățit să-l primească întrucât

nici el nici autorul său (J.I.) nu figurează cu acest teren în Registrul

agricol din anii 1959-1962.

Reclamantul a formulat întâmpinare,

solicitând respingerea recursurilor declarate de pârâte.

Recursurile sunt fondate, urmând a

fi admise, pentru considerentele ce succed.

Deși instanțele au reținut că asupra

terenului în suprafață de 1946 mp (pentru care s-a dispus restituirea în natură

către reclamant) nu s-au formulat cereri de reconstituire a dreptului de

proprietate de către alte persoane, actele aflate la dosar dovedesc o altă

situație de fapt.

Astfel, există la dosar cereri de

reconstituire a dreptului de proprietate formulate de către moștenitorii lui P.V.,

cel care a cedat terenul în baza Decretului nr. 308/1953, precum și titlul de

proprietate eliberat pe numele moștenitorilor defunctei P.M. și proces-verbal

de punere în posesie cu privire la același teren.

Potrivit susținerilor recurentei Primăria

comunei Mătăsari, terenul în suprafață de 1946 mp pentru care s-a dispus

restituirea în natură către reclamant, aparține moștenitorilor defunctei P.M.,

făcând parte din tarlaua 21, parcela 292/1 în suprafață de 7342 mp, conform

titlului de proprietate nr. 1342086 din 24 septembrie 2003.

Prin urmare, nefiind pe deplin

lămurită situația cu privire la terenul în suprafață de 1946 mp, se impune

casarea deciziei pronunțate în apel și trimiterea cauzei spre rejudecare

aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării, instanța va

verifica dacă pentru terenul respectiv au fost formulate cereri de

reconstituire a dreptului de proprietate de către alte persoane, în temeiul

Legii nr. 18/1991 și dacă titlul de proprietate nr. 1342086 din 24 septembrie 2003

eliberat moștenitorilor defunctei P.M. se referă la terenul în litigiu sau este

vorba despre un alt teren, cu atât mai mult cu cât există și procesul verbal de

punere în posesie nr.38/20.06.2002.

Totodată, instanța de trimitere va

verifica și dacă suprafața de 1946 mp teren cedată de defunctul P.V. la

Decretul nr. 308/1953 a fost primită de către reclamantul P.A. sau acesta din

urmă l-a primit moștenire de la socrul său J.I.

În concluzie, în rejudecare se va

lămuri situația juridică a terenului în suprafață de 1946 mp, urmând ca în

funcție de cele constatate să se soluționeze cererea reclamantului întemeiată

pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Pentru considerentele expuse

anterior, se vor admite recursurile, se va casa decizia civilă nr. 159 din 27

iunie 2003 a Curții de Apel Craiova și se va trimite cauza spre rejudecare

aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de pârâtele

C.N.L. Oltenia SA, Primăria comunei Mătăsari și E.M.C. Jilț Mătăsari împotriva

deciziei civile nr. 159 din 27 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova.

Casează decizia atacată și trimite

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2006.