ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 472/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 472/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra contestației în anulare de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Contestatoarea A.S.R., prin reprezentant legal a promovat la data de 2 iunie 2005 contestație în anulare împotriva deciziei nr. 2960, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la 19 mai 2005, pentru motivul prevăzut de art. 318 pct. 1 C. proc. civ.
În fapt, contestatoarea arată că, în raport de obiectul acțiunii cu care a investit instanța de fond și anume constatarea nulității absolute a procesului verbal de licitație și a contractului de vânzare – cumpărare încheiate de pârâte cu încălcarea prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 19/2001, și temeiul de drept, art. VI pct. 3, teza II din O.U.G. nr. 189/2002, acțiunea în speță era scutită de taxa de timbru.
Mai susține că, din eroare, prin decizia atacată nu s-a făcut aplicarea prevederilor legale care o exonerează de plata taxei de timbru, și că instanța cu încălcarea rolului activ nu a prevenit-o asupra posibilității de a contesta taxa de timbru fixată.
Drept urmare, contestatoarea solicită anularea deciziei în temeiul art. 318 pct. 1 coroborat cu art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, art. 6 din C.G.D.O., art. 3 lit. g) și art. 15 lit. c) din Legea nr. 146/1997 republicată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata SC D.T. SA a solicitat respingerea contestației și menținerea deciziei atacate, contestatoarea nefăcând nici un demers pentru a remedia situație creată.
Contestația în anulare este întemeiată.
Prin decizia contestată, nr. 2960 din 19 mai 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat ca insuficient timbrat recursul declarat de reclamanta A.S.R., contestatoare în cauza de față, motivat de faptul că deși citată cu mențiunea achitării diferenței taxei de timbru, aceasta nu și-a îndeplinit obligația, instanța nefiind investită nici cu cerere de reexaminare, conform art. 18 din Legea nr. 146/1997 modificată.
Pentru primul termen de judecată însă, recurenta a fost citată cu mențiunea de a timbra cu 34.000 taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru judiciar, taxe pe care aceasta le-a plătit conform dovezilor de la dosar.
Cum din eroare s-a dispus la termenul din 4 noiembrie 2004 citarea recurentei cu diferența de 49.713.500 lei taxă judiciară de timbru și 47.500 lei timbru judiciar în raport de valoarea contestată, fără a se observa că prin decizia atacată cu recurs s-a respins acțiunea pentru autoritate de lucru judecat, situație în care calea de atac se timbrează conform art. 11 alin. (2) din lege cu 34.000 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru judiciar, taxe pe care recurenta le-a și achitat, Înalta Curte va admite contestația, va anula decizia atacată și va fixa termen pentru soluționarea recursului la 9 mai 2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația în anulare formulată de A.S.R., împotriva deciziei nr. 2960 din 19 mai 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.
Anulează decizia atacată și fixează termen pentru soluționarea recursului la 9 mai 2006, cu citarea părților.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2006.