ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9402/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 494 din 10

septembrie 2003, Tribunalul Olt a respins acțiunea formulată de reclamantul E.D.I.

în contradictoriu cu pârâtele Cooperativa de Consum Scornicești și SC M.C. SRL

Scornicești.

Instanța de fond a reținut că

reclamantul a cerut ca suprafața de 3400 mp teren să-i fie restituită în natură

sau prin echivalent, iar în expertiza efectuată în cauză terenul cu care

reclamantul a fost înscris în registrul agricol, în perioada 1974–1980, a fost

identificat și s-a constatat că întreaga suprafață este ocupată de SC M.C. Scornicești

(794 mp), SC T. SA Scornicești (1713 mp) și sora reclamantului (893 mp).

Se mai reține, că Primăria orașului

Scornicești, prin adresa nr. 6906 din 20 iunie 2003, confirmă reconstituirea

dreptului de proprietate, în temeiul Legii nr. 18/1991, în beneficiul

reclamantului, pentru suprafața de 5,82 ha teren, că terenul în suprafața de

3400 mp este inclus în suprafața de teren pentru care s-a dispus reconstituirea

dreptului și că terenul care face obiectul procesului a fost expropriat în

vederea construirii unor blocuri de locuințe și a unui complex comercial, iar

în prezent este ocupat cu construcții.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

civilă nr. 496 din 19 decembrie 2003, a admis apelul declarat de reclamant, a

schimbat în tot sentința apelată, a anulat decizia nr. 1324/2002 emisă de SC M.C.

SRL Scornicești, a constatat că reclamantul are dreptul la măsuri reparatorii

în echivalent, în valoare de 166.740.000 lei și că nu s-a răspuns la

notificarea adresată Cooperativei de Consum Scornicești în termenul legal.

Intimatele au fost obligate să plătească apelantului suma de 4.000.000 lei

cheltuieli de judecată.

Instanța de apel a reținut că

terenul care face obiectul cererii formulate de reclamant se află în centrul orașului

Scornicești și în prezent este ocupat pe o lungime de 36 m și o lățime de 24,82

m (893 m) de sora reclamantului. Terenul în suprafață de 1713 mp este ocupat de

SC T. SA Scornicești, iar pe teren se află o construcție cu etaj și o pistă

betonată, aferentă clădirii, cu intrări și ieșiri. Suprafața de 794 mp, pe care

se află o construcție și dependințe este deținută de SC M.C. SRL Scornicești,

iar valoarea terenului a fost stabilită la suma de 210.000 lei mp

Reține instanța de apel, că terenul

în suprafață de 794 mp, ocupat de SC M.C. SRL Scornicești, valorează

166.740.000 lei și că reclamantul a formulat notificare, la care Cooperativa

Scornicești nu a răspuns.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs pârâtele SC M.C. SRL Scornicești și Cooperativa de Consum

Scornicești.

Recurenta, SC M.C. SRL Scornicești,

invocând art. 304 pct. 6 teza a doua, pct. 7 teza a doua și a treia și pct. 9 C.

proc. civ. , arată că a cumpărat de la Cooperativa de Consum Scornicești, la

licitație publică, o construcție, dobândind și dreptul de folosință asupra

terenului în suprafața de 1590,82 mp

Susține recurenta, că nu are

calitate procesuală, pentru că nu are drept de proprietate asupra terenului, că

Legea nr. 10/2001 nu cuprinde dispoziții prin care titularul dreptului de

folosință să fie obligat la despăgubiri și că în dispozitivul hotărârii nu se

arată „de la cine trebuie să primească reclamantul suma de 166.470.000 lei”.

Mai arată recurenta, că nu avea

obligația, ca titular al dreptului de folosință, să emită dispoziție și să

ofere despăgubiri reclamantului și că reclamantul, care a primit toată

suprafața de 5,82 ha teren, nu poate să mai primească teren în natură sau prin

echivalent.

Recurenta arată că reclamantul nu a

indicat suficiente repere pentru a demonstra că terenul individualizat în

expertiză a aparținut autorului său, că instanța de apel a ignorat apărările

formulate prin întâmpinare și că a constatat că nu s-a răspuns la notificare,

deși reclamantul nu a formulat o asemenea cerere.

Recurenta, Cooperativa de Consum

Scornicești, fără să indice vreun motiv de recurs, susține că instanța de apel

nu a avut în vedere prevederile art. 8 și art. 22 din Legea nr. 10/2001.

Reclamantul nu a depus actele doveditoare, iar la dosar s-a depus un certificat

de naștere al numitului E.I., recunoscându-se indirect că există și alți

moștenitori.

Mai susține recurenta, că rapoartele

de expertiză s-au întocmit cu încălcarea legii, pentru că s-au bazat pe harta

cadastrală „adusă de o persoană fizică” și nu pe acte care provin de la organe

abilitate.

Recurenta, făcând referiri la actele

depuse la dosar și la raportul de expertiză, susține că nu rezultă în clar

numărul imobilului, că valoarea stabilită de expert reprezintă o părere

personală a acestuia și că reclamantul a fost despăgubit în anul 1978, fiind

pus în posesie cu teren și casă.

Recursurile vor fi admise, pentru

următoarele considerente:

Criticile formulate de recurente fac

posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv de recurs incident

în cauză, deoarece instanța de apel, aplicând dispozițiile art. 24 și art. 36

din Legea nr. 10/2001 și, nesocotind prevederile art. 8 din lege, pe baza

aceluiași probatoriu, a schimbat în tot sentința apelată, prin care acțiunea a

fost respinsă cu motivarea că reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de

proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991 și pentru suprafața de teren care

face obiectul litigiului.

Pentru acordarea de măsuri

reparatorii, potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, se cer a fi îndeplinite

mai multe condiții: reclamantul să facă dovada că are calitate de persoană

îndreptățită, în sensul art. 3 alin. (1) lit. a) din lege; persoana notificată

să aibă calitatea de persoană deținătoare, obligată la măsuri reparatorii, în

sensul art. 20 din lege (art. 21 din legea republicată); imobilul să fi fost

preluat abuziv de stat, în sensul art. 2 din lege și să intre sub incidența

acestei legi.

Or, în cauză, împrejurările de fapt pentru

corecta aplicare a prevederilor textelor menționate nu au fost pe deplin

stabilite.

Reclamantul a cerut să-i fie

acordate măsuri reparatorii pentru terenul situat în localitatea Scornicești,

invocând calitatea de moștenitor al defunctului E.I.D. A depus la dosar

xerocopii ale registrelor agricole, care nu cuprind elemente de identificare a

vechilor amplasamente ale suprafețelor de teren care au aparținut autorului său,

iar expertul nu precizează pe baza căror dovezi a stabilit amplasamentul

terenului care face obiectul procesului.

În registrul agricol, depus în

xerocopie la dosar, autorul reclamantului a fost înscris cu suprafața de 5,82

ha teren, iar prin adeverința nr. 70.871 din 30 septembrie 1991, emisă de

Comisia orașului Scornicești pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, se confirmă că

reclamantului și numitei S.N. le-a fost reconstituit dreptul pentru suprafața

de 5,82 ha, în calitate de moștenitori ai defunctului E.I.D.

În cursul procesului,

recurentele-pârâte au invocat dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, iar în

adresa emisă de Primăria orașului Scornicești, aflată la dosarul instanței de

fond, există mențiunea că terenul în suprafață de 3400 mp este inclus în

suprafața totală de 5,82 ha, pentru care reclamantului i-a fost reconstituit

dreptul de proprietate.

De aceea, față de susținerea

apelantului-reclamant că terenul situat în intravilan nu se include în

suprafața de teren atribuită prin reconstituirea dreptului, instanța de apel

trebuia să administreze probe pentru a stabili care dintre susțineri se

confirmă.

Pentru stabilirea împrejurărilor:

dacă terenul care face obiectul cererii întemeiată pe dispozițiile Legii nr.

10/2001 se include în suprafața de teren cu care autorul reclamantului a fost

înscris în registrul agricol; dacă regimul lui juridic este reglementat prin Legile

nr. 18/1991 și nr. 1/2000 și dacă a fost atribuit prin reconstituire, trebuia

să se depună la dosar întreaga documentație pe baza căreia s-a hotărât

reconstituirea dreptului de proprietate.

De asemenea, nu au fost administrate

probe pentru a se stabili dacă terenul care face obiectul notificării a fost

preluat de stat, când, cum, de la cine a fost preluat și cu ce titlu este

deținut de pârâtele recurente.

Singurele elemente care atestă

preluarea prin expropriere a terenului este indicarea de către reclamant a Decretului

de expropriere nr. 176/1978 și susținerea recurentei Cooperativa de Consum

Scornicești că în anul 1978 reclamantul a primit despăgubiri.

Decretul de expropriere și anexele

la acest decret nu au fost însă depuse la dosar și nu s-au administrat probe

pentru a se stabili dacă s-au plătit despăgubiri pentru imobilul expropriat,

deși, potrivit art. 11 pct. 7 din Legea nr. 10/2001, valoarea reparațiilor se

stabilește prin scăderea despăgubirilor primite.

De asemenea, nu s-a depus la dosar

contractul încheiat de pârâte, pentru a se stabili cu ce titlu este deținut

terenul de către recurenta-pârâtă SC M.C. SRL.

Pentru considerentele expuse,

conform art. 312, art. 314 c. proc. civ., se vor admite recursurile declarate

de pârâte, va fi casată hotărârea atacată și se va trimite cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe.

Rejudecând cauza, instanța de apel

va administra probatoriul necesar pentru stabilirea existenței dreptului reclamantului

la măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001 și a persoanei obligată

la acordarea acestor măsuri, având în vedere mijloacele de apărare invocate de

părți și dispozițiile Legii nr. 10/2001 republicată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de

Cooperativa de Consum Scornicești și SC M.C. SRL Scornicești împotriva deciziei

nr. 496 din 19 decembrie 2003 a Curții de Apel Craiova, pe care o casează.

Trimite cauza pentru rejudecare

aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2005.