ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9470/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: La 22 ianuarie 2004 reclamanta B.A.L. prin mandatarul B.C. a chemat în judecată pe primarul municipiului Constanța, pentru a fi obligat să emită dispoziție motivată asupra notificării privind restituirea în natură a imobilului situat în Constanța, și să plătească daune interese de 385.000 lei/zi de întârziere cu începere de la 17 iulie 2002. Sesizat inițial Tribunalul Mehedinți, secția contencios administrativ, a declinat în favoarea Tribunalului Constanța competența de soluționare a cauzei în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001. Astfel investit, Tribunalul Constanța, secția civilă, a pronunțat sentința nr. 1200 din 12 octombrie 2004 prin care a constatat natura civilă a cauzei, a respins excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a mandatarului B.C.

și a admis acțiunea obligând pârâtul să emită dispoziție motivată de soluționare a notificării formulate de reclamantă. Totodată, a luat act de renunțarea reclamantei la capătul de cerere privind plata de daune interese. Apelul formulat de pârâtul primarul municipiului Constanța a fost respins de Curtea de Apel Constanța, secția civilă, prin decizia civilă nr. 364/C din 16 martie 2005. Pârâtul a declarat recurs împotriva menționatei decizii, invocând în drept motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. (pct. 10 a fost abrogat prin Legea nr. 219/2005).

În fapt, a reiterat motivele din apel privind: caracterizarea termenului de 60 de zile pentru emiterea dispoziției motivate ca fiind de recomandare și nu obligatoriu pentru persoana deținătoare, culpa reclamantei care nu ar fi depus actele necesare dovedirii calității de proprietar și moștenitor al autorului titlului de proprietate, deci de persoană îndreptățită, lipsa calității de reprezentant a mandatarului reclamantei care nu are procură specială pentru a formula acțiunea. Recursul este nefondat. Așa după cum în mod corect a reținut instanța de apel menționând soluția tribunalul ca instanță de fond, reclamanta și-a dovedit calitatea procesuală activă, fiind moștenitoarea titularului dreptului de proprietate conform testamentului autentificat sub nr. 785 din 2 martie 1988 de Notariatul de Stat Tecuci.

De asemenea, soțul reclamantei mandatarul B.C. are procură specială în care sunt nominalizate sarcinile și atribuțiile referitoare la imobilele solicitate pentru retrocedare, în partea finală a procurii autentificate sub nr. 2844 din 29 iulie 2002 de BNP S.E. Drobeta Turnu Severin făcându-se precizarea expresă că va putea primi orice act de procedură, va uza de toate actele în fața instanțelor judecătorești și toate căile legale de atac. Depunerea înscrisurilor în dosarul de notificare excede cererii dedusă judecății, care are ca obiect obligația de a face, respectiv de a obliga deținătorul să emită dispoziția motivată conform art. 23 din Legea nr. 10/2001. Așadar, litigiul are ca obiect obligarea pârâtului la emiterea dispoziției motivată cu privire la restituirea imobilului pentru care reclamanta prin mandatar a formulat notificare.

În exercitarea mandatului, mandatarul a acționat în judecată pe debitorul obligației de a răspunde la notificare. Este adevărat că legea nu prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligației emiterii dispoziției în termenul de 60 de zile. Lipsa răspunsului însă echivalează cu un refuz nejustificat din partea pârâtului de a răspunde la notificare, situație față de care în mod corect curtea de apel a menținut soluția tribunalului de obligare a primarului municipiului Constanța la emiterea dispoziției motivate. Față de cele menționate, motivele invocate de recurent fiind neîntemeiate, recursul urmează a se respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâtul primarul municipiului Constanța împotriva deciziei nr. 364/C din 16 martie 2005 a Curții de Apel Constanța. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2005.