ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3529/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 31 martie 2004, SC A. SA Chilia Veche, prin lichidator SC C. SRL Brăila, a solicitat validarea popririi înființată de executorul judecătoresc V.I., în dosarul nr. 19/2004, împotriva debitorului C.J.T. S-a arătat că, la data de 13 februarie 2004, la cererea creditoarei SC A. SA Chilia Veche, prin lichidatorul SC C. SRL Brăila, a fost înregistrat dosarul de executare nr. 19/2004, în baza titlului executoriu reprezentat de încheierea judecătorului sindic din 30 mai 2003, pronunțată în dosarul nr. 5/1999, pentru recuperarea sumei de 917.342.500 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor, conform anexei nr. 1 la H.G.

nr. 1360/2001. După emiterea somației la cererea creditoarei, în baza art. 452 și următoarele C. proc. civ., s-a înființat poprire asupra veniturilor debitoarei. De la data înființării și până la data formulării cererii de validare a popririi, terțul poprit nu a virat în contul creditoarei nici o sumă de bani. Prin sentința nr. 1554 din 8 iunie 2004, Judecătoria Tulcea a admis cererea, a validat poprirea și a obligat președintele C.J.T. la plata către SC A. SA Chilia Veche, prin lichidator SC C. SRL Brăila a sumelor datorate potrivit încheierii din 30 mai 2003, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. 5/1999, judecător sindic V.A., reținând că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 460 C. proc.

civ. Împotriva hotărârii instanței de executare, debitorul – urmărit C.J.T. a declarat apel, invocând lipsa calității de debitor. Curtea de Apel Constanța, secția comercială, prin decizia nr. 309/ COM din 4 noiembrie 2004, a respins apelul ca nefondat, cu motivarea că debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de plată, împrejurare în raport de care în mod corect s-a dispus validarea popririi. Împotriva acestei din urmă hotărâri, C.J.T. a declarat recurs, invocând cazurile de modificare prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. S-a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică, în sensul că instanțele nu au făcut o analiză judicioasă a probelor administrate, din care rezultă că se solicită o sumă reprezentând contravaloarea unor bunuri rămase în proprietate SC A. SA, așa încât validarea poartă asupra unei popriri lipsite de obiect.

În concluzie, recurenta a solicitat admiterea căii de atac exercitate și modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul admiterii apelului și schimbării în tot a hotărârii instanței de executare, în sensul respingerii cererii de înființare și validare a popririi. Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Prin încheierea din 30 mai 2003 (dosarul de fond), cu referire la creditorul C.J.T., s-a dispus „încheierea protocolului în vederea predării – primirii bunurilor ce fac obiectul H.G. 130/2001, din averea debitoarei SC A. SA Chilia Veche ..” Din dispozitivul încheierii menționate rezultă că stabilirea unei obligații de a face care implică faptul personal al debitoarei.

Ori, o astfel de obligație, potrivit art. 580 3 C. proc. civ., se realizează pe alte căi, respectiv prin „amenzi civile” ca mijloc de constrângere. Pe de altă parte, din dispozițiile art. 452 C. proc. civ., rezultă că poprirea vizează o creanță având ca obiect o sumă de bani. Din încheierea menționată nu rezultă întinderea titlului de creanță pe care SC A. SA l-ar avea împotriva C.J.T. Ca atare, încheierea invocată de SC A. SA nu constituie un titlu executoriu în sensul legii execuționale, constatând un drept de creanță, susceptibil a fi executat silit pe calea indirectă a popririi. În fine, potrivit art. 460 alin. (2) C. proc. civ.

„instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar va hotărî desființarea popririi.” C.J.C. a susținut constant că nu datorează nici o sumă de bani și a prezentat înscrisuri cu care tinde a dovedi că poprirea înființată, privind bunuri rămase în proprietatea SC A. SA, este lipsită de obiect. SC A. SA nu a făcut dovada că este titular al titlului executoriu, susceptibil de executare prin poprire. Ca atare, nu au fost dovedite ca fiind întrunite condițiile executării silite în modalitatea popririi și, mai mult, din actele dosarului nu rezultă însăși legitimarea procesuală a părților.

Drept urmare, respingând apelul și menținând hotărârea instanței de executare, prin care s-a validat poprirea în condițiile arătate, instanța de apel a pronunțat o hotărâre supusă cazului de modificare, prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocat de recurent. În concluzie, pentru considerentele ce preced, Curtea va admite recursul și va modifica hotărârea atacată, în sensul că va admite apelul declarat de aceeași parte și va schimba în tot sentința dată de instanța de executare, în sensul că va respinge cererea de validare a popririi și va respinge cererea de înființare a popririi, respectiv, va desființa poprirea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul C.J.T., împotriva deciziei civile nr. 309/ COM din 4 noiembrie 2004 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, pe care o modifică, admite apelul declarat de aceeași parte împotriva sentinței civile nr. 1554 din 8 iunie 2004 a Tribunalului Tulcea pe care o schimbă în sensul că respinge cererea de înființare a popririi. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 9 iunie 2005.