ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 481/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 481/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 3 iulie 2002 la Tribunalul Harghita, reclamanta S.D. a chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Harghita și Ministerul Justiției, solicitând obligarea acestora la restituirea sumelor reținute cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate în cuantum de 7 % din venitul brut lunar, în perioada anterioară datei de 29 martie 2001, cu aplicarea dobânzii legale, calculată potrivit O.G. nr. 9/2000, de la data reținerii sumelor și până la data restituirii integrale. Pârâtul Ministerul Justiției a depus o întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, precum și a Tribunalului Harghita și a formulat o cerere de chemare în garanție a C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
Prin sentința civilă nr. 962 din 14 august 2002 a Tribunalului Harghita s-a admis acțiunea reclamantei. Prin sentință s-a admis și cererea de chemare în garanție, fiind obligată C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. să restituie reclamantei, în contul pârâților, suma de 4.006.518 lei cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate în procent de 7 % lunar, începând cu luna ianuarie 2000 până în martie 2001, cu aplicarea dobânzii legale, conform cererii reclamantei. S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției și de Tribunalul Harghita, care și-a însușit-o. Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, prin decizia nr. 997/R din 15 noiembrie 2002 a respins ca nefondate recursurile declarate de Ministerul Justiției și de C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
împotriva sentinței civile nr. 962 din 14 august 2002 a Tribunalului Harghita. Instanțele au reținut, în esență, că, potrivit art. 99 și art. 141 din Legea nr. 92/1992, reclamanta, care îndeplinește funcția de grefier dactilograf la Tribunalul Harghita beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze întrucât legea nu condiționează acordarea acestora de plata unei contribuții de asigurări sociale de sănătate, iar modificarea intervenită în materie prin inserarea acestei condiții se referă la perioada ulterioară celei pentru care s-a formulat acțiunea. Împotriva celor două hotărâri judecătorești a formulat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc.
civ., pe considerentul că acestea au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, respectiv a dispozițiilor art. 1, art. 4, art. 6, art. 52 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate și a celor din art. 6/1 din Normele comune emise la 26 mai 1999 în aplicarea H.G. nr. 409/1998. S-a susținut că, întrucât reclamanta nu face parte din categoriile de persoane care, potrivit legii, sunt scutite de plata contribuției lunare de asigurări de sănătate, aceasta beneficiază de gratuitățile prevăzute în art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 409/1998 numai dacă face dovada plății contribuției anuale de asigurări de sănătate. S-a mai reținut că, din interpretarea dispozițiilor legale evocate coroborate cu prevederile Legii nr. 92/1992 se desprinde intenția legiuitorului ca personalul de specialitate să nu fie scutit de plata contribuției pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate.
În consecință, s-a solicitat admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor criticate și, pe fond, respingerea acțiunii și a cererii de chemare în garanție. Recursul în anulare urmează să fie admis pentru un considerent invocat din oficiu și care face inutilă cercetarea motivelor expuse. Astfel, prezentul litigiu face parte din categoria conflictelor de muncă, așa cum sunt ele definite de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. În art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, text modificat prin O.U.G. nr. 20 din 20 februarie 2002 se prevede, în ceea ce privește compunerea completului în materia litigiilor de muncă, la judecata în primă instanță, că acesta este format din doi judecători, asistați de doi magistrați consultanți care participă la deliberare cu vot consultativ.
Tribunalul Harghita a judecat litigiul în primă instanță, la data de 14 august 2002, într-un complet alcătuit dintr-un singur judecător și fără participarea magistraților consultanți, încălcându-se astfel dispozițiile legale menționate. Întrucât normele procedurale privitoare la compunerea instanțelor de judecată sunt de ordine publică, nerespectarea lor atrage nulitatea hotărârii. Astfel fiind, recursul în anulare va fi admis, se vor casa hotărârile atacate și se va trimite cauza la Tribunalul Harghita pentru rejudecarea ei pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei civile nr. 997/R din 15 noiembrie 2002 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, și a sentinței civile nr. 962 din 14 august 2002 a Tribunalului Harghita, pe care le casează și trimite cauza la Tribunalul Harghita pentru rejudecare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.