ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2237/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2237/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la
data de 29 martie 2004, la Curtea de Apel București, reclamanta C.N. a chemat
în judecată pârâta Casa de Pensii a municipiului București și a contestat
hotărârea nr. 10572/10037 din 20 februarie 2004, emisă de pârâtă, pentru ca,
prin hotărârea ce se va pronunța, să i se acorde drepturile prevăzute de Legea
nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat că a fost refugiată din Bucovina de Nord, din anul 1943,
până în anul 1944.
Prin sentința civilă nr. 716
din 31 martie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios
administrativ, a respins acțiunea reclamantei, reținând, în esență, că
reclamanta nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000, întrucât
aceasta nu a făcut dovada că a fost nevoită să părăsească Bucovina de Nord, în
anul 1943, datorită persecuției din motive etnice.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, reclamanta C.N., susținând că în mod greșit, instanța de fond
i-a respins acțiunea, întrucât este beneficiara dispozițiilor Legii nr.
189/2000.
Curtea va admite recursul,
va casa sentința atacată și va trimite cauza, spre rejudecare, la aceiași
instanță, pentru următoarele considerente:
În baza art. 129 alin. (5)
C. proc. civ., Curtea de Apel București va dispune suplimentarea probatoriilor,
eventual, prin solicitarea de înscrisuri oficiale de la Arhivele Naționale și
de la Biroul de Refugiați sau declarații ale martorilor care să facă dovada
refugiului din motive etnice.
Pe de altă parte, instanța
de trimitere va mai avea în vedere și precizarea perioadei de refugiu și a
localității de refugiu, întrucât atât din declarațiile martorilor existente la
dosarul de fond, cât și din acțiunea inițială, nu se evidențiază cu certitudine
perioada de refugiu și localitatea de refugiu, pentru care reclamanta a
solicitat acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În consecință, Curtea, în
temeiul art. 313 C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentința atacată și
va trimite cauza, aceleiași instanțe, spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
C.N., împotriva sentinței nr. 716 din data de 31 martie 2004, a Curții de Apel
București, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și
trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 aprilie 2005.