ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1570/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 157 din 17 martie 2005 a Tribunalului Galați, inculpatul C.O. a fost condamnat, la o pedeapsă de 25.000.000 lei amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 5 lit. a) din Legea nr. 11/1991, modificată prin Legea nr. 298/2001. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.000.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele: Inculpatul C.O. este administratorul SC N. SRL Galați, societate care are ca obiect de activitate, producerea de materiale de construcție, inclusiv carton bituminat.

Până în luna mai 2003, inculpatul a fost distribuitor de produse al SC H. SA Vaslui, unitate producătoare de carton bituminat, iar de la această dată, întrerupând activitatea cu SC H. SA Vaslui, unitate producătoare de carton bituminat, iar de la această dată, întrerupând activitatea cu SC H. SA, a început fabricarea cartonului bituminat. Producând acest produs, carton bituminat, la firma unde este administrator, a și pus în vânzare primele valuri de carton bituminat fabricat pentru care a folosit emblema SC H. SA Vaslui și, astfel, a vândut marfa fabricată de SC N. SRL Galați ca fiind marfă fabricată de SC H. SA Vaslui. Apelul declarat de inculpatul C.O.

împotriva acestei sentințe, apel prin care a invocat o serie de motive de nelegalitate, a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel Galați, secția penală, prin decizia penală nr. 446/ A din 9 noiembrie 2005. Împotriva acestei din urmă decizii, a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei și achitarea sa deoarece când a pus în vânzare cartonul bituminat fabricat și vândut la un preț foarte mic, pentru testarea pieții, nu cunoștea că valurile de carton aveau lipite etichete xeroxate cu firma SC H. Vaslui, firmă aflată, de altfel, în faliment, încât nu exista nici interesul pentru folosirea denumirii acestei firme. Recursul este nefondat.

Contrar susținerilor inculpatului, actele dosarului arată că prima instanță a reținut în mod corect și cum era și firesc, instanța de apel, a omologat, comiterea faptei imputate, de către inculpat, cu vinovăție și că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate. Astfel, din plângerea și declarațiile reprezentanților legali ai părții vătămate SC H. SA Vaslui, din procesele verbale întocmite de organele de poliție, cu ocazia efectuării cercetării la fața locului la SC M. SRL Tecuci și la SC R. SRL Tecuci, din copiile facturilor fiscale depuse în dosarul de urmărire penală, din buletinul de încercare nr. 10.525 din 27 iunie 2003 și din declarațiile martorilor V.N., D.I., P.G., B.C., T.C.

și S.A. rezultă cu certitudine că inculpatul C.O. au produs prin firma sa SC N. SRL Galați, carton bituminat, pe care l-a vândut folosind emblema SC H. SA Vaslui. Relevantă sub aspectul dovedirii faptei și a vinovăției inculpatului este declarația martorului C.F., fiul inculpatului, care a arătat că tatăl său a livrat către SC R.T. un număr de 136 șuruburi carton bituminat și către SC C. SRL Ivești, un număr de 70 șuruburi carton bituminat, suluri de carton, pe care s-au aplicat copii xerox de pe etichetele aparținând SC H. SA Vaslui. Audiat, la urmărire ca și la instanță, inculpatul a recunoscut că, începând cu luna mai 2003, a început să producă prin firma SC N. SRL Galați carton bituminat și datorită faptului că încă nu primise de la tipografie etichetele cu sigla societății sale, a valorificat cartonul bituminat folosind copii xerox de pe etichetele aparținând SC H. SA Vaslui.

Inculpatul C.O. nu avea cum să obțină și să aplice pe sulurile de carton bituminat etichete cu emblema societății firmei sale deoarece așa cum rezultă din nota de constatare din 2 octombrie 2003, nu avea autorizație pentru a fabrica acest produs și avea, chiar interdicție, de a produce cartonul impregnat C.I. 300, până la obținerea agrementului tehnic, conform cerințelor art. 12 din Legea nr. 10/1995 și atr.1 lit. e) din H.G. nr. 766/1997. Apărarea inculpatului, făcută ulterior recunoașterii faptei, în sensul că etichetele xeroxate au fost aplicate pe sulurile de carton de către un salariat al său, fără știrea sa, nu poate fi acceptată, impunându-se a fi înlăturată, pe de o parte, față de declarația fiului său, iar pe de altă parte, față de calitatea inculpatului de administrator al firmei producătoare, calitate în baza căreia poartă răspunderea juridică, inclusiv penală, pentru fapta comisă.

În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul inculpatului C.O., ca nefondat, și să-l respingă, ca atare, menținând astfel, decizia penală nr. 446/ A din 9 noiembrie 2005 a Curții de Apel Galați. Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.O. împotriva deciziei penale nr. 446/ A din 9 noiembrie 2005 a Curții de Apel Galați. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 martie 2006.