ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 505/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 505/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Deliberând asupra recursului de față, Reclamanta SC J. SA Rădăuți a solicitat evacuarea pârâtei SC B. SA Suceava din spațiul comercial situat în Rădăuți, în suprafață de 170 m 2 . Motivându-și acțiunea, reclamanta arată că pârâta ocupă spațiul fără contract de închiriere și nu a plătit chiria aferentă acestui spațiu. Pârâta a formulat întâmpinare invocând un drept propriu de a stăpâni spațiul respectiv art. 1 din H.G. nr. 391/1995. Tribunalul Suceava, prin sentința civilă nr. 1302 din 1 iulie 2004 a respins ca nefondată acțiunea reclamantei reținând că ambele părți au prezentat titluri de proprietate, iar în cadrul acțiunii în evacuare nu se analizează valabilitatea titlurilor de proprietate.
Cum pârâta are un drept propriu pentru a ocupa spațiul, aceasta nu poate fi evacuată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta susținând că a fost aplicată greșit legea întrucât, la data adoptării H.G. nr. 391/1995, imobilul era proprietatea reclamantei și aceasta și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară. Curtea de Apel Suceava, prin decizia nr. 236 din 15 decembrie 2004 a respins ca nefondat apelul reclamantei apreciind că în mod corect a respins acțiunea instanța de fond întrucât o acțiune în evacuare nu poate fi admisă când ambele părți prezintă acte de proprietate, respectiv juste titluri pentru deținerea spațiului, nefiind investită instanța cu verificarea valabilității acestor titluri.
Decizia a fost atacată cu recurs de către reclamantă invocându-se motivele prevăzute de art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ. Se susține că reclamanta este proprietar tabular și a plătit taxele la zi, iar hotărârea de guvern nr. 391/1995 nu îi este opozabilă. Se mai arată că și protocolul de divizare demonstrează că reclamanta este proprietara spațiului care era în capitalul său social. Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Instanțele nu au neglijat faptul că reclamanta este proprietara spațiului și reiterarea temeiurilor și a legitimității titlului său de proprietate nu justifică admiterea acțiunii întrucât investirea instanței nu s-a făcut cu o acțiune în revendicare ci cu una în evacuare.
În această acțiune dacă pârâta a cărei evacuare se cere, invocă un titlu de proprietate ea nu va putea fi evacuată decât după ce o instanță legal investită va compara titlurile de proprietate, ceea ce nu este obiectul prezentei acțiuni. Instanțele au aplicat corect legea și nu au omis acte depuse la dosar numai că le-au interpretat legal și această interpretare nu este ceea ce reclamanta considera că poate obține prin acțiunea în evacuare promovată. Nu ne aflăm în ipoteza lipsei unui titlu pentru pârâtă așa încât soluția instanțelor este legală, motiv pentru care recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC J. SA, împotriva deciziei nr. 236 din 15 decembrie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 8 februarie 2006.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.