ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4768/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 11 decembrie 2003, reclamanții S.P. și S.M. au chemat în judecată pe pârâții P.M. și P.P., solicitând obligarea acestora la plata sumelor de 15.000.000 lei, preț aferent suprafeței de 752 mp și 32.600.000 lei, contravaloarea recoltei de ceapă și cartofi pe anii 2000-2003. În motivarea acțiunii, întemeiată pe art. 1397 C. civ., reclamanții au susținut că: - prin contractul autentificat sub nr. 904 din 3 martie 1998, au cumpărat de la P.M. un teren de 3690 mp, situat în intravilanul satului Dumbrăveni, având vecini, între alții și pe A.P.; - ulterior, suprafața terenului menționat s-a diminuat cu 1000 mp, ca urmare a admiterii cererii formulate de A.P., de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie 248 mp și respingerea acțiunilor în revendicare a 752 mp, stăpâniți de același vecin.

Judecătoria Suceava, prin sentința civilă nr. 1750 din 24 mai 2004, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P.B., a respins acțiunea împotriva acestei pârâte, ca inadmisibilă și a respins cererea de chemare în garanție pentru evicțiune a pârâților P.M. și P.P.D. S-a reținut că: - într-un plan de situație redactat la 13 ianuarie 1998, s-a consemnat că pârâtul P.M. a fost pus în posesie cu 0,27 ha grădină și 0,10 ha curte clădire în intravilanul satului Dumbrăveni; - deși cunoșteau această împrejurare, la 3 martie 1998, reclamanții au încheiat cu P.M. un contract în care se menționa că au cumpărat 3690 mp grădină, asumându-și așadar riscul unei evicțiuni; - ulterior, S.P.

i-a chemat în judecată pe A.I. și A.V.P. dar acțiunea a fost respinsă cu motivarea că suprafața revendicată, de 772 mp, nu face parte din terenul dobândit prin cumpărare de la P.M.; - pe parcursul procesului, pârâtul P.P. a decedat, iar moștenitorul său este doar P.P.D., pârâta P.B., în calitate de noră, neavând vocație succesorală. Curtea de Apel Suceava, secția civilă, prin decizia nr. 2542 din 1 octombrie 2004, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți, cu motivarea că aceștia cunoșteau riscul producerii unei tulburări de drept. Reclamanții au declarat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care au susținut că soluția ar fi greșită deoarece: - în procesul verbal din 13 ianuarie 1998, întocmit de comisia comunală de aplicare a Legii nr. 18/1991, s-a menționat că P.M.

a fost pus în posesie cu 0,37 ha teren intravilan; - aceeași suprafață, de 3690 mp , apare și în planul de situație din 13 ianuarie 1998, ca rezultat al însumării terenului arabil intravilan (740 mp ) și unei parcele de 2950 mp ; - P.M. a recunoscut, prin întâmpinare, că anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare deținea 4641 mp grădină; - împrejurările menționate le-au creat convingerea că terenul cumpărat de la P.M. are suprafața de 3690 mp . Criticile formulate de recurenți presupun reanalizarea materialului probator și, ca atare, nu se încadrează printre motivele de nelegalitate prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ. Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții S.P. și S.M. împotriva deciziei nr. 2542 din 1 octombrie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2005.