ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6028/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 486 din 20 mai 2004 Tribunalul Bihor a admis acțiunea principală formulată de reclamantul L.G. în contradictoriu cu pârâta Parohia Ortodoxă Mădăraș și: - a obligat pârât la plata către reclamant a sumei de 7.000.000 lei cu titlu de drepturi salariale aferente perioadei august 2002–31 decembrie 2002; - a obligat pârâta să predea reclamantului carnetul de muncă; - a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la completarea carnetului de muncă; - a respins acțiunea reconvențională formulată de pârâtă privind restituirea de către reclamant a salariului aferent lunii ianuarie 2003; - a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul a avut calitatea de angajat al pârâtei, cu contract de muncă, până la data de 1 februarie 2003. Reclamantului nu i-au fost achitate drepturile salariale pentru perioada august 2002–31 decembrie 2002 cu motivația, din întâmpinarea depusă, că reclamantul a semnat un proces verbal la data de 3 decembrie 2000 prin care a fost de acord ca salariul său să se facă venit la biserică. Împotriva sentinței au declarat recurs atât reclamantul, cât și pârâta. În motivarea recursului reclamantului se arată că data angajării sale, 1 octombrie 2001, a fost falsificată de un preot al Parohiei, care a trecut data de 24 ianuarie 2002, iar calitatea de angajat i-a încetat la 4 februarie 2003. De asemenea, învederează că nu a semnat nici un proces verbal privind renunțarea la salariu.

Prin recursul său pârâta arată că în mod greșit instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut (a constatat nulitate absolută parțială a procesului verbal din 3 decembrie 2000) și a interpretat greșit prevederile pct. 10 din acest proces verbal. Prin decizia nr. 6/R din 11 ianuarie 2005 Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondate ambele recursuri. Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul solicitând obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii începând cu 2 februarie 2003 și până la soluționarea irevocabilă a cauzei. Recursul este inadmisibil. Conform dispozițiilor art. 299 C. proc. civ. sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile prevăzute de lege.

În speță, este recurată o decizie irevocabilă formulată de Curtea de Apel Oradea, în soluționarea recursului declarat împotriva unei hotărâri dată fără drept de apel. Față de dispozițiile art. 299 C. proc. civ. recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe de recurs este inadmisibil, împotriva unei astfel de decizii nemaiexistând nici o cale de atac ordinară.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul L.G. împotriva deciziei civile nr. 6/R din 11 ianuarie 2005 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 7 iulie 2005.