ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6028/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 486 din 20

mai 2004 Tribunalul Bihor a admis acțiunea principală formulată de reclamantul

L.G. în contradictoriu cu pârâta Parohia Ortodoxă Mădăraș și:

- a obligat pârât la plata către

reclamant a sumei de 7.000.000 lei cu titlu de drepturi salariale aferente

perioadei august 2002–31 decembrie 2002;

- a obligat pârâta să predea

reclamantului carnetul de muncă;

- a respins capătul de cerere

privind obligarea pârâtei la completarea carnetului de muncă;

- a respins acțiunea reconvențională

formulată de pârâtă privind restituirea de către reclamant a salariului aferent

lunii ianuarie 2003;

- a obligat pârâta la plata către

reclamant a sumei de 3.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a reținut, în

esență, că reclamantul a avut calitatea de angajat al pârâtei, cu contract de

muncă, până la data de 1 februarie 2003. Reclamantului nu i-au fost achitate

drepturile salariale pentru perioada august 2002–31 decembrie 2002 cu

motivația, din întâmpinarea depusă, că reclamantul a semnat un proces verbal la

data de 3 decembrie 2000 prin care a fost de acord ca salariul său să se facă

venit la biserică.

Împotriva sentinței au declarat

recurs atât reclamantul, cât și pârâta.

În motivarea recursului

reclamantului se arată că data angajării sale, 1 octombrie 2001, a fost

falsificată de un preot al Parohiei, care a trecut data de 24 ianuarie 2002,

iar calitatea de angajat i-a încetat la 4 februarie 2003. De asemenea,

învederează că nu a semnat nici un proces verbal privind renunțarea la salariu.

Prin recursul său pârâta arată că în

mod greșit instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut (a constatat

nulitate absolută parțială a procesului verbal din 3 decembrie 2000) și a

interpretat greșit prevederile pct. 10 din acest proces verbal.

Prin decizia nr. 6/R din 11 ianuarie

2005 Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondate ambele recursuri.

Împotriva deciziei a declarat recurs

reclamantul solicitând obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii începând

cu 2 februarie 2003 și până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

Recursul este inadmisibil.

Conform dispozițiilor art. 299 C.

proc. civ. sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date

în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în

condițiile prevăzute de lege.

În speță, este recurată o decizie

irevocabilă formulată de Curtea de Apel Oradea, în soluționarea recursului

declarat împotriva unei hotărâri dată fără drept de apel.

Față de dispozițiile art. 299 C.

proc. civ. recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe

de recurs este inadmisibil, împotriva unei astfel de decizii nemaiexistând nici

o cale de atac ordinară.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul L.G.

împotriva deciziei civile nr. 6/R din 11 ianuarie 2005 a Curții de Apel Oradea,

secția civilă mixtă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 7 iulie 2005.