ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 888/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 8232 la 13 august 2003, reclamanta SC G.I.E. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC M. SA pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună reintegrarea societății reclamante în spațiul deținut anterior datei de 29 iunie 2003 în incinta societății pârâte și constituirea unei servituți de trecere pe căile de acces din incinta proprietate a pârâtei, în favoarea reclamantei. În motivarea cererii s-a arătat că în baza contractului de asociere în participațiune încheiat cu pârâta la data de 9 aprilie 1996, reclamanta deține spațiul situat în București. La data de 29 iunie 2003, reclamanta a fost deposedată prin violență, deși contractul este încă în vigoare, iar pârâta nu avea nici un titlu privind evacuarea.

Prin sentința civilă nr. 7117 din 1 octombrie 2003 Judecătoria sectorului 6 București admite excepția necompetenței materiale a instanței. Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta SC G.I.E. SRL, cu sediul în București, în contradictoriu cu pârâta SC M. SA, în favoarea Tribunalului București, secția comercială. Prin sentința comercială nr. 274 din 18 ianuarie 2005 a Tribunalului București, secția comercială, pronunțată în dosarul nr. 17415/2003, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC G.I.E. SRL în contradictoriu cu pârâta SC M. SA. S-a dispus reintegrarea societății reclamante în spațiul în suprafață de 290 m.p. de la sediul fermei din București, spațiu ce face obiectul contractului de asociere.

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind servitutea de trecere. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, fără a se depune motivele de apel. Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială prin decizia comercială nr. 708 din 12 octombrie 2005 anulează, ca netimbrat, apelul declarat de pârâta SC M. SA. Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs pârâta SC M. SA București criticând-o pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., susținând că hotărârea a fost dată fără a fi citată pentru termenul din 12 octombrie 2005 cu mențiunea achitării taxelor judiciare de timbru. În consecință, în temeiul art. 304 pct. 5 C. proc. civ. solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente. Din examinarea lucrărilor dosarului prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor incidente cauzei rezultă că instanța de apel în mod corect a analizat actul juridic dedus judecății pronunțând o hotărâre temeinică și legală care nu poate fi reformată prin recursul de față. Instanța de apel nu a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., așa cum susține recurenta în motivul de recurs formulat, întrucât apelanta a fost citată la 8 aprilie 2005 pentru termenul din 12 octombrie 2005 cu mențiunea de a achita 36.500 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei taxă judiciară de timbru.

Așa fiind în mod corect instanța de apel a aplicat în cauză sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 pentru neîndeplinirea obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul din 12 octombrie 2005. Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC M. SA București, împotriva deciziei nr. 708 din 12 octombrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2006.