ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.03.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2448/2005

HOTĂRÂRE
28.03.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2448/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 591 din 10

iunie 2003 Tribunalul Cluj a admis acțiunea formulată și precizată ulterior de

reclamanții B.Z., B.S.L.Z. și B.V.M. în contradictoriu cu Consiliul Local al municipiului

Cluj-Napoca, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca

și Ministerul Finanțelor Publice, a constatat că reclamanții au dreptul la

titluri de valoare nominală în cuantum de 2.576.300.000 lei pentru parcela cu

nr. top 13816/3 din Cluj-Napoca în suprafață de 1084 mp, a obligat Ministerul

Finanțelor Publice să emită titluri de valoare nominală pentru valoarea de

1.288.150.000 lei fiecărui reclamant, a respins acțiunea față de Consiliul

Local al municipiului Cluj-Napoca și Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru

lipsa calității procesuale pasive, a luat act că reclamantul B.Z. a renunțat la

dreptul de a solicita măsuri reparatorii, iar Primarul municipiului Cluj-Napoca

a fost obligat la 4.217.152 lei cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a reținut că

parcela de teren revendicată a fost proprietatea soților B.Z. și E.,

expropriată în baza Decretului nr. 270/1970. În cauză nu s-a dovedit dacă au

fost plătite despăgubiri reclamanților, deși s-a pus în vedere acest fapt

Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.

B.E. a decedat, reclamanții fiind

moștenitorii săi în calitate de soț supraviețuitor și descendenți.

Notificarea reclamanților nu a fost

soluționată deoarece nu a apărut actul normativ care să reglementeze modul de

calcul al despăgubirilor.

S-a efectuat o expertiză care a

concluzionat că valoarea de circulație a terenului este de 2.576.300.000 lei

(77.567 dolari SUA). Terenul nu se poate restitui în natură.

Reclamanții au încheiat o tranzacție

prin care au convenit ca despăgubirile să fie stabilite doar în favoarea

reclamanților B.S.L.Z. și B.V.M.

În baza art. 31 alin. ultim al Legii

nr. 10/2001 Tribunalul a admis acțiunea, apreciind că prin tranzacția

reclamanților B.Z. a renunțat la dreptul de a pretinde măsuri reparatorii.

Împotriva sentinței Au declarat apel

Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și

Primarul municipiului Cluj-Napoca.

În apelul declarat de Ministerul

Finanțelor Publice se arată că în mod greșit a fost reținut refuzul Primarului municipiului

Cluj-Napoca de a acorda măsuri reparatorii, în realitate urma ca aceste măsuri

să fie stabilite după apariția actului normativ care să le reglementeze, nu s-a

încheiat proces-verbal de divergență conform pct. 31.2 din H.G. nr. 498/2003,

iar valoarea titlurilor nominale nu s-a stabilit potrivit prevederilor art. 33

alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și punctului 33.2 din Normele de aplicare.

Prin apelul său, Primarul municipiului

Cluj-Napoca învederează că în cauză nu se poate reține culpa sa procesuală.

Consiliul Local nu a motivat apelul.

Reclamanții, în baza art. 293 C.

proc. civ. au aderat la apelurile declarate de Consiliul Local și Primarul municipiului

Cluj-Napoca, solicitând să se constate că valoarea terenului este de 162.600

Euro și să se stabilească că au dreptul la despăgubiri la această valoare, iar

Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat la emiterea titlurilor nominale de

valoare de 81.300 Euro pentru fiecare reclamant.

Prin decizia civilă nr. 688 A din 19

martie 2004 Curtea de Apel Cluj a respins apelurile Consiliului Local al municipiului

Cluj-Napoca, Ministerul Finanțelor Publice, cererea de aderare la apeluri

formulată de reclamanți și a admis apelul declarat de Primarul municipiului Cluj-Napoca

înlăturând din sentință obligarea apelantului la plata cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel instanța

de apel a reținut următoarele:

Împotriva sentinței Tribunalului

Cluj a declarat recurs, privind renunțarea la dreptul de a cere despăgubiri

pentru sine, reclamantul B.Z. formându-se dosarul nr. 8280/2003. Prin decizia

civilă nr. 2879 din 15 decembrie 2003 Curtea de Apel Cluj a admis recursul și a

înlăturat din sentință dispoziția referitoare la constatarea că reclamantul B.Z.

a renunțat la dreptul subiectiv de a pretinde pentru sine măsuri reparatorii și

a obligat Ministerul Finanțelor Publice să emită titluri nominale de valoare de

1.288.500.000 lei pentru fiecare reclamant.

Împotriva deciziei civile nr. 2879/2003

reclamantul a formulat cerere de revizuire, care prin decizia nr. 113 din 20

februarie 2004 a Curții de Apel Cluj a fost admisă, iar decizia schimbată în

parte, înlăturându-se dispoziția referitoare la obligația Ministerului

Finanțelor Publice de a emite titluri nominale de valoare.

Instanța de apel, analizând sentința

așa cum a fost modificată prin deciziile nr. 2879/2003 și 113/2004 a reținut că

apelul Ministerului Finanțelor Publice nu este întemeiat deoarece instanța de

fond, investită legal de reclamanți a stabilit corect valoarea măsurilor

reparatorii în echivalent la prețul de piață al terenului. Nerespectarea pct. 33.2

din Nomele de aplicare a Legii nr. 10/2001 nu poate fi reținută deoarece textul

prescrie modalitatea de urmat de către primar, la acordarea măsurilor

reparatorii prin echivalent.

Apelul Consiliului Local este

nemotivat. Prin caracterul devolutiv al apelului instanța a constatat că acest

pârât nu a avut interes în declararea apelului.

Cât privește cererea de aderare la

apelurile Ministerului Finanțelor Publice și Primarului municipiului Cluj-Napoca

instanța de apel constată că reclamanții au solicitat măsuri reparatorii și au

încheiat o tranzacție prin care au convenit ca valoarea despăgubirilor să fie

stabilită doar în favoarea reclamanților B.S.L.Z. și B.V.M. în părți egale.

Tranzacția încheiată doar între

reclamanți nu are valoarea unei tranzacții în sensul art. 1704 C. civ.,

instanța fiind datoare să verifice legalitatea ei.

Legea nr. 10/2001 prevede măsuri

reparatorii pentru toate persoanele îndreptățite, o cedare a drepturilor fiind

inadmisibilă.

Deși discutabilă, această dispoziție

a primei instanțe nu poate fi înlăturată deoarece nu s-a formulat apel în acest

sens.

Echivalentul terenului s-a stabilit

corect la valoarea de circulație conform expertizei la care reclamanții nu au

formulat obiecțiuni, de altfel, această valoare este mai mare decât cea

apreciată de reclamanți la momentul formulării notificării.

Depunerea în apel, a unei adrese

emanate de la o agenție imobiliară pentru a dovedi o altă valoare nu este

suficientă pentru schimbarea sentinței.

Apelul Primarului municipiului Cluj-Napoca

este întemeiat, sumă la care a fost obligat reprezentând contravaloarea expertizei.

Conform pct. 10.8 B din Normele aprobate prin H.G. nr. 498/2003 expertiza

privind stabilirea valorii de piață a imobilului se efectuează pe cheltuielile

persoanei îndreptățite la măsurile reparatorii.

Împotriva deciziei instanței de apel

a formulat recurs Ministerul Finanțelor Publice solicitând modificarea acesteia

în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru următoarele motive:

- nu s-a încheiat procesul-verbal de

divergență prin intermediul executorului judecătoresc care să le permită

reclamanților accesul la justiție, încălcându-se pct. 31.2 din H.G. nr. 498/2003;

- s-a încălcat art. 33 alin. (2) din

Legea nr. 10/2001 potrivit căruia măsurile reparatorii prin echivalent se

stabilesc prin dispoziție motivată a primarului cu avizul organelor teritoriale

ale Ministerului Finanțelor Publice dat în urma verificării condițiilor de fond

și formă prevăzute de lege.

Au declarat recurs și reclamanții

care potrivit art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. au criticat decizia deoarece:

- instanța de apel nu a ținut seama

de decizia nr. 2879/2003 definitivă și irevocabilă prin care s-a înlăturat

dispoziția din sentința de fond referitoare la constatarea renunțării la

dreptul de a pretinde pentru sine măsuri reparatorii făcute de reclamantul B.Z.;

- instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra unei probe, respectiv expertiza efectuată de Camera Notarilor Publici și

aprobată de Consiliul Local depusă de apelanții-reclamanți;

- instanța trebuia să stabilească

valoarea de circulație de la data pronunțării deciziei sale definitive,

atestată de expertiza Camera Notarilor Publici și, ca atare, să stabilească

despăgubiri de 81.300 Euro pentru fiecare reclamant;

- referitor la admiterea apelului

Primarului municipiului Cluj-Napoca aplicarea prevederilor pct. 10.8 B din H.G.

nr. 498/2003 este posibilă doar în faza administrativă, în faza de judecată,

față de atitudinea pasivă a primarului care nu și-a îndeplinit obligația de a

stabili valoarea terenului, trebuia făcută aplicarea art. 274 C. proc. civ.,

soluția corectă fiind de a respinge apelul primarului.

Recursurile sunt nefondate.

Publice.

Procesul-verbal de divergență nu s-a

încheiat, în cazul în speță, deoarece acțiunea inițială a fost promovată de

reclamanți pentru obligarea primarului la emiterea deciziei/dispoziției

motivate. Extinderea acțiunii, întemeiată pe dispozițiile art. 31 din Legea nr.

10/2001 a fost înregistrată la data de 19 noiembrie 2002 după ce reclamanții au

primit adresa nr. 66432/3 din 16 octombrie 2002 prin care Comisia pentru

aplicarea Legii nr. 10/2001 a propus acordarea de măsuri reparatorii după

apariția actului normativ care să reglementeze modalitatea de acordare și

calculul acestora.

Instanța a apreciat corect

echivalentul măsurilor reparatorii la valoarea de circulație a terenului. Cum

însăși Legea nr. 10/2001 prevede calea de atac împotriva cuantumului fixat de

unitatea deținătoare [art. 24 alin. (7) din lege], nu poate fi acceptată ideea

unei limitări a competenței instanței privind aprecierea asupra cuantumului

despăgubirilor, neexistând nici o prevedere prin care să se interzică

stabilirea unei valori reale a imobilului, chiar dacă, ulterior, se va stabili

printr-o lege specială un plafon maxim.

Recursul Ministerului Finanțelor

Publice apare ca lipsit de interes din moment ce prin decizia nr. 113/2004

Curtea de Apel Cluj a înlăturat dispoziția privind obligarea acestuia de a emite

titlurile de valoare nominală.

Instanța de apel a analizat

dispoziția sentinței de fond privind renunțarea reclamantului B.Z. la dreptul

de a cere pentru sine măsuri reparatorii considerând că tranzacția încheiată

între reclamanți nu întrunește condițiile art. 1704 C. civ. Ea nu poate fi

considerată un „contract între părți”, întrucât pârâtul, respectiv unitatea deținătoare

a imobilului nu și-a exprimat acordul de voință.

Chiar dacă instanța de apel nu a

eliminat această dispoziție din sentință, deoarece nu s-a formulat apel în

acest sens, renunțarea la drept a reclamantului B.Z. nu mai face parte din

dispozitivul sentinței, fiind înlăturată definitiv și irevocabil, anterior

pronunțării deciziei din apel, prin decizia nr. 2879/2003.

Pe calea aderării de apel

reclamanții au contestat valoarea de circulație a terenului stabilită prin

expertiza tehnică solicitând să se constate că aceasta este de 162.000 Euro.

Pentru dovedirea valorii reale a terenului au depus un raport de expertiză

efectuat de Camera Notarilor Publici.

Contestarea valorii de circulație a

terenului constituie o obiecție la raportul de expertiză ce trebuia formulată

la primul termen după depunerea raportului. De altfel, expertiza efectuată de

Camera Notarilor Publici este o probă extrajudiciară insuficientă și

neobligatorie pentru a se admite schimbarea sentinței.

În mod corect instanța de apel a

înlăturat din sentință dispoziția privind obligarea Primarului municipiului Cluj-Napoca

la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea expertizei

efectuată în cauză apreciind că potrivit pct. 10.8 B din Normele aprobate prin

H.G. nr. 498/2003 această expertiză se efectuează pe cheltuiala persoanei

îndreptățite la măsurile reparatorii.

Așa fiind, ambele recursuri vor fi

respinse ca nefondate.

Respinge ca nefondate recursurile

declarate de reclamanții B.Z., B.S.L.Z., B.V.M. și pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Cluj împotriva deciziei civile nr. 688 A din 19

martie 2004 a Curții de Apel Cluj-Napoca.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-11-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7818/2007
a terenului cu nr. top 10133/2 în suprafață de 250 mp precum și a apartamentului nr. 1, parcela cu nr. top 10133/1/1 din C.F. ind. 122115 Cluj și a cotei de 16,75% din părțile indivize comune, inclusiv terenul în suprafață de 207 mp, parcel
ÎCCJ 2006-10-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8260/2006
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Cluj reclamanții I.R. și I.D. au chemat în judecată pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca solicitând obl
ÎCCJ 2005-05-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4479/2005
atins în totalitate, conform expertizei efectuate fiind libere 2 porțiuni de teren, una de 95 mp, propusă spre intabulare în favoarea reclamantei. Prin decizia civilă nr. 249 din 28 noiembrie 2003, Curtea de Apel Cluj, a respins apelul decl
ÎCCJ 2010-10-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5607/2010
M.M., parte integrantă din prezenta. Pârâtul primaul Municipiului Cluj-Napoca a fost obligat să emită o nouă dispoziție cu propunere de acordare despăgubiri pentru diferența dintre valoarea terenului expropriat și valoarea terenului atribui
ÎCCJ 2013-09-27
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4108/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința nr. 592 din 25 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Statul Român, a fost admisă acțiunea formulată de re
Sursă