ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4499/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4499/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului, din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 21 decembrie
2004, pronunțată de Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ,
în dosarul nr. 3192/2004, s-a admis cererea de îndreptare a erorii materiale
formulată de reclamantul C.L.O.S., s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată
în minuta și dispozitivul sentinței civile nr. 1654 din 13 septembrie 2004,
pronunțată de Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ,
în sensul că dispune evacuarea pârâtei SC C. SA din spațiul situat în Sinaia,
cum din eroare se menționase.
Apelul declarat împotriva acestei
încheieri, de către pârâtă, a fost respins prin decizia nr. 76 din 1 martie
2005 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ,
cu motivarea că din interpretarea dispozițiilor art. 281 C. proc. civ., rezultă
că îndreptarea unei erori materiale strecurată într-o hotărâre judecătorească
este legal să fie făcută chiar dacă împotriva acelei hotărâri s-a exercitat o
cale de atac.
Împotriva deciziei nr. 76 din 1
martie 2005 a declarat recurs pârâta susținând că „o asemenea încheiere nu se
poate pronunța când hotărârea îndreptată face obiectul unei căi de atac în care
este admisibilă suspendarea executării”.
Recurenta a mai arătat că a declarat
recurs împotriva deciziei nr. 76/ A din 1 martie 2005 a Curții de Apel Ploiești,
secția comercială și de contencios administrativ, urmând ca dosarul să fie
înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție și că la data de 31 martie 2005
are termen cererea de suspendare a executării, iar cauțiunea a fost achitată.
În raport de aceste considerente,
solicită admiterea recursului și schimbarea în tot a încheierii atacate, în
sensul respingerii cererii.
Înalta Curte, analizând încheierea
atacată, în raport de motivele de recurs formulate și întemeiate de pe
dispozițiile art. 309 pct. 9 C. proc. civ., constată că tribunalul, în baza art.
281 C. proc. civ., a admis cererea reclamantei și a dispus îndreptarea erorii
materiale referitoare la numărul la care se află sediul pârâtei, cum din eroare
se menționase.
Dispozițiile art. 281 C. proc. civ.,
în temeiul cărora s-a pronunțat îndreptarea erorii materiale nu stipulează că
în situația exercitării unei căi de atac nu se poate dispune îndreptarea erorii
materiale strecurate în dispozitivul hotărârii atacate și în consecință
susținerea pârâtei privind nelegalitatea aplicării legii este nefondată, iar
recursul urmează a fi respins, potrivit art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâta SC C. SA Sinaia, împotriva deciziei nr. 76 din 1 martie 2005
a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 5 octombrie 2005.