ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2869/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2869/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de
25 iulie 2002 A.P.A.P.S. a solicitat restituirea cauțiunii în cuantum de
12.000.000 lei, plătiți cu O.P. din 1 martie 2002, în dosar nr. 2521/2002, care
a avut ca obiect cererea de suspendare a executării sentinței nr. 7169 din 4
octombrie 2001, pronunțată de Tribunalul București în dosar nr. 6531/2001.
În susținerea cererii petenta a
arătat că la data de 5 martie 2002, prin încheierea nr. 353, Curtea de Apel
București a admis cererea de suspendare a sentinței până la soluționarea
recursului declarat împotriva aceleiași sentințe.
S-a mai precizat că recursul
declarat a fost admis prin decizia civilă nr. 715 din 14 mai 2002, sentința
recurată a fost modificată în tot, iar pe fond acțiunea SC S. SA a fost
respinsă, ca nefondată.
Curtea de Apel București, secția a VI-a
comercială, prin decizia civilă nr. 1043 din 2 septembrie 2002 a respins
cererea ca nefondată nefiind întrunite cerințele art. 300 alin. (5) C. proc.
civ.
Împotriva acestei decizii, petenta a
formulat apel, calificată de instanță recurs având în vedere dispozițiile art. 300
alin. (5) și alin. (1) și art. 403 C. proc. civ.
În motivare, recurenta critică
soluția pronunțată motivat de faptul că în mod greșit instanța de apel a
considerat că nu sunt întrunite dispozițiile art. 300 alin. (5), din moment ce
recursul declarat a fost admis, iar sentința recurată a fost modificată în tot,
iar pe fond acțiunea SC S. SA a fost respinsă, ca nefondată.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 300 alin. (3)
coroborat cu art. 403 alin. (3) și alin. (4) suspendarea la cerere a executării
hotărârii recurate poate fi acordată numai după depunerea unei cauțiuni, iar
asupra cererii de suspendare instanța în toate cazurile se pronunță prin
încheiere care poate fi atacată cu recurs.
Din economia textelor precizate
rezultă că atât asupra stabilirii cauțiunii cât și cererii de suspendare
instanța se pronunță prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs în mod
separat.
Rezultă că, potrivit simetriei
juridice asupra cererii de restituire a cauțiunii instanța se pronunță tot prin
încheiere cu aceiași cale de atac.
În speță, instanța de apel s-a
pronunțat prin decizie, care nu cuprinde motivele pe care se sprijină fiind
indicat numai temeiul legal.
Față de cele arătate, Înalta Curte
precizează că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 7 C. proc.
civ.
Cum în cauză modificarea hotărârii
recurate nu este posibilă, întrucât nu a fost atașat dosarul de recurs pentru a
verifica plata cauțiunii, recursul urmează a fi admis, decizia criticată urmând
a fi casată și cererea trimisă spre rejudecare potrivit art. 312 alin. (3) și alin.
(1) teza finală.
Cu ocazia rejudecării, instanța de
fond va verifica modul cum a fost soluționat recursul în dosarul în care s-a
plătit cauțiunea și față de soluția dată va aprecia în ce măsură cererea este
întemeiată, în raport de dispozițiile art. 300 alin. (5) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de petenta
A.V.A.S. București, împotriva deciziei nr. 1043 din 2 septembrie 2002 a Curții
de Apel București, secția a VI-a comercială, pe care o casează și trimite cauza
spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 13 mai 2005.