Decizia nr. 4124/2005 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 9952 la data de 18 iunie 2003 la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Constanța, petentul M.I., prin Biroul Notarului Public S.M., a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului construcție din comuna Corbu și a dreptului de habitație viageră în favoarea numiților M.Ș. și M. Biroul de Carte Funciară din cadrul Judecătoriei Constanța prin încheierea nr. 9952/2003, a respins cererea formulată de M.I. pentru intabularea dreptului de proprietate asupra construcției și a dreptului de habitație viageră în favoarea lui M.Ș. și M. cu notarea respingerii în partea C III a C.F.

nr. 262. S-a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 3141/2002 a B.N.P. S.M., M.I. a dobândit de la M.Ș., V.S., I.G. imobilul alcătuit din teren în suprafață de 700 mp și o construcție compusă din 3 camere și dependințe situată în comuna Corbu. Biroul de Carte Funciară a motivat că locuința a fost ridicată în 1969, iar autorizația de construcție era obligatorie din 1958. În aceste condiții dreptul asupra construcției nu putea fi înstrăinat. Dispozițiile art. 22 din Legea nr. 7/1996 sunt imperative, iar în speța de față s-a apreciat că aceste condiții prevăzute de lege nu sunt îndeplinite. B.N.P. S.M. a declarat apel împotriva încheierii nr. 9952/2003 a Biroului de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Constanța.

În motivarea apelului s-a arătat că prin încheierea pronunțată Biroul de Carte Funciară nu s-au respectat dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 și art. 11 alin. (1) lit. c) din aceeași lege. Prin aceste texte legiuitorul a înțeles să dea efecte juridice posesiei exercitate sub nume de proprietar chiar în cazul în care posesorul nu are titlul de proprietate. Ultima transmitere s-a efectuat prin act autentic, ce îndeplinește cerințele legii și atâta timp cât nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă care să-l desființeze, nu putea fi anulat într-o procedură necontencioasă. Curtea de Apel Constanța prin decizia civilă nr. 151/C din 5 noiembrie 2003 a respins apelul, reținând, în esență, că M.I.

nu are nici unul din actele prevăzute de art. 22 din Legea nr. 7/1996, că pentru această construcție nu există autorizație așa cum prevede legea, că nu există nici o hotărâre judecătorească de constatare a dreptului de proprietate asupra construcției ca efect al accesiunii ori uzucapiunii. În contra deciziei pronunțate de instanța de apel, petentul prin notar public M.S. a declarat în termen legal recurs, criticând-o pentru nelegalitate. Curtea a constatat că declarația de recurs formulată de petent prin notar public poartă numai semnătura notarului, acesta nefiind mandatat legal să reprezinte interesele recurentului M.I. Prin încheierea din 9 decembrie 2004, Curtea a pus în vedere recurentului să depună mandatul dat notarului, acesta neconformându-se dispozițiilor luate de instanță până la data pronunțării dosarului.

Față de cele de mai sus urmează ca recursul să fie respins ca inadmisibil, fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de S.M. pentru petentul M.I. împotriva deciziei civile nr. 151/C din 5 noiembrie 2003 a Curții de Apel Constanța, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 19 mai 2005.