ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2622/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4184 din 17

mai 2004 a Judecătoriei Ploiești, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta

S.N.P. P. SA, sucursala Timiș și pârâta S.N.P. P. SA, sucursala A. a fost

obligată la plata sumei de 5.492.549 lei, reprezentând contravaloarea cantității

de 270 kg motorină și la 505.803 lei cheltuieli de judecată; s-a respins

acțiunea față de pârâtele C.F.R. M. SA, sucursala Timișoara și SC P. SA

Ploiești, ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 727 din 18

octombrie 2004 a admis apelul declarat de pârâta S.N.P. P. SA, sucursala A. cu

sediul în Pitești, a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a admis

acțiunea reclamantei față de pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Timișoara pe care a

obligat-o la plata sumei de 5.492.549 lei, cu titlu de daune și la 506.000 lei

cheltuieli de judecată; s-a respins acțiunea față de celelalte pârâte.

Împotriva acestei decizii C.F.R. M.

SA, sucursala Timișoara a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. și a susținut că este nelegală și netemeinică.

La termenul de azi, instanța din

oficiu a invocat excepția de necompetență în soluționarea recursului având în

vedere dispozițiile art. 282

1

C. proc. civ. și ale Legii nr. 195/2004.

Potrivit art. 282

1

C.

proc. civ., în vigoare la data pronunțării sentinței judecătoriei, 17 mai 2004

și care nu a fost modificat prin O.G. nr. 58/2003, nu sunt supuse apelului

hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigiile al căror obiect au

o valoare de până la 200 milioane lei.

Ulterior, ordonanța a fost aprobată

prin Legea nr. 195/2004 care a modificat acest articol în ceea ce privește valoarea

litigiilor de până la un miliard lei inclusiv, care nu sunt supuse decât căii

de atac a recursului.

Pe de altă parte, prin același act

normativ s-a prevăzut la art. II alin. (1) că recursurile împotriva hotărârilor

date fără drept de apel aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se

trimit spre judecată instanțelor imediat superioare celor, care au pronunțat

hotărârile în primă instanță.

În raport de aceste dispoziții

legale și de data la care s-a declarat apelul împotriva hotărârii instanței de

fond (2 august 2004) curtea de apel trebuia să califice calea de atac drept

recurs și să o soluționeze ca atare.

Așa fiind, având în vedere

dispozițiile art. 312 alin. (6) C. proc. civ., urmează a se admite excepția de

necompetență materială, a se admite recursul declarat de pârâta C.F.R. M. SA, sucursala

Timișoara, se va casa decizia atacată și se va trimite cauza la Tribunalul

Prahova pentru soluționarea apelului pârâtei, ca recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția de necompetență

materială.

Admite recursul declarat de pârâta C.F.R.

M. SA, sucursala Timișoara, împotriva deciziei nr. 727 din 18 octombrie 2004 a

Curții de Apel Ploiești, secția comercială și contencios administrativ; casează

decizia și trimite cauza la Tribunalul Prahova pentru soluționarea apelului

pârâtei, ca recurs.

I

revocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 15 aprilie 2005.