ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.02.2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1907/2006

HOTĂRÂRE
20.02.2006
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1907/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul B.C.D. a chemat în

judecată pe pârâta SC T. SA, sucursala E. Craiova, pentru ca, prin hotărârea ce

se va pronunța să fie obligată să-i soluționeze notificarea pe care a

formulat-o, în temeiul Legii nr. 10/2001.

La data de 19 august 2002,

reclamantul și-a modificat acțiunea solicitând anularea deciziei nr. 3661 din

19 iulie 2002 emisă de pârâtă, prin care i-a fost respinsă notificarea

privitoare la acordarea de despăgubiri pentru terenul aflat în administrarea

sucursalei, cu motivarea că nu au fost depuse actele solicitate.

Prin sentința nr. 458 din 28

octombrie 2003, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția civilă, a fost respinsă

acțiunea, astfel cum a fost precizată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate

asupra terenului în suprafață de 3800 mp, în temeiul Legii nr. 18/1991, astfel

că, potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001, nu sunt aplicabile în speță

prevederile acestei ultime legi.

Apelul declarat de reclamant

împotriva sentinței tribunalului a fost respins, ca nefondat prin decizia nr.

3834 din 18 noiembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția

civilă.

Împotriva susmenționatei decizii a

declarat recurs reclamantul, susținând în esență că pentru terenul expropriat

nu a primit despăgubiri, că nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului

de proprietate în temeiul Legii nr. 1/2000, că Legea nr. 10/2001 este legea

specială și este aplicabilă cu prioritate, situație în care este îndreptățit la

măsuri reparatorii, prin echivalent.

Recursul este nefondat.

La instanța de apel a fost efectuată

o expertiză tehnică, de către expertul V.N., prin care s-a stabilit că terenul

în suprafață de 3800 mp, situat în parcela „Gară”, expropriat prin Decretul nr.

123/1962, a fost teren agricol și că reclamantului i-a fost reconstituit

parțial dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991.

Împotriva hotărârii comisiei

constituite pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, reclamantul avea posibilitatea

să formuleze contestație.

Conform art. 8 din Legea nr. 10/2001,

nu intră sub incidența acestei legi terenurile al căror regim juridic este

reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată și prin Legea

nr. 1/2001 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului

funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Cum, terenul ce formează obiectul

litigiului era la data exproprierii teren agricol, regimul lui juridic a fost

reglementat prin legile privitoare la fondul funciar, enumerate în textul de

lege menționat, iar reclamantului i-a fost soluționată cererea de reconstituire

a dreptului de proprietate.

În atare situație, se constată că

instanțele au aplicat corect prevederile art. 8 din Legea nr. 10/2001,

stabilind că terenul în litigiu nu intră sub incidența acestei legi.

În consecință, recursul urmează a fi

respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamantul B.C.D. împotriva deciziei nr. 3834 din 18 noiembrie

2004 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 februarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-04-21
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3203/2005
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 13 octombrie 2003, reclamanții B.Ș. și B.C. au solicitat obligarea SC T. SA la em
ÎCCJ 2005-12-09
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10406/2005
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 247/2003, Tribunalul Dolj a respins acțiunea reclamantei S.E. având ca obiect anularea deciziei nr. 3650/2002 emisă de pârâta SC E. SA Ișalnița, decizie pri
ÎCCJ 2006-02-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1746/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 246/2003, tribunalul Dolj a respins acțiunea prin care, reclamantul S.I. a solicitat în contradictoriu cu SC E. SA Ișalnița, anula
ÎCCJ 2004-05-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1891/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 4 iulie 2001, reclamanta SC C. SA, sucursala F. Craiova, a depus la dosarul nr. 1330/C/2000 aflat pe rolul Tribunalului Dolj, secția comercială și de c
ÎCCJ 2007-10-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6805/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 3 ianuarie 2002, reclamantul B.C. a chemat în judecată pe pârâta SC A.R. București, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în
Sursă