ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.08.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4799/2005

HOTĂRÂRE
26.08.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4799/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință de

la 10 august 2005, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția pentru minori și

familie, pronunțată în dosarul nr. 300/P/Ap/MF/2005, s-a dispus amânarea

judecării cauzei la 9 septembrie 2005, dată pentru care se vor cita apelanții

inculpați, intimatul parte responsabilă civilmente S.I., A.T. Sf. Gheorghe și S.P.V.R.S.I.

de pe lângă Tribunalul Covasna, iar intimatul parte civilă, intimata parte

vătămată și intimata parte responsabilă civilmente S.S. au primit termenul în

cunoștință.

În baza art. 6 C. proc.

pen., a fost admisă cererea pentru angajarea unui apărător ales formulată de

inculpatul D.D.G.

S-a pus în vedere

apărătorului desemnat din oficiu să urmărească evoluția cauzei și să se

prezinte în instanță la termenul de judecată acordat pentru a asigura asistența

juridică a inculpatului, în situația în care acesta nu-și va angaja apărător

ales.

S-a menținut arestarea

preventivă a inculpaților M.C.L., S.I. și D.D.G.

Pentru a se pronunța astfel,

curtea de apel a apreciat ca fiind legală și admisibilă cererea de amânare

pentru angajarea unui apărător ales formulată de inculpatul D.D.G., fiind

formulată la primul termen de judecată, asistența juridică constituind garanția

fundamentală a dreptului la apărare, încuviințând-o și acordând un nou termen

de judecată.

Referitor la măsura

arestării preventive a inculpaților, instanța de apel a constatat că, prin

rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna s-a dispus trimiterea

în judecată a inculpaților M.C.L., S.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt

calificat și tâlhărie și D.D.G., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

Prin sentința penală nr. 52

din 11 iulie 2005, pronunțată de Tribunalul Covasna, inculpaților li s-au

aplicat 9 ani și 8 luni închisoare, inculpatului M.C.L. și 8 ani și 8 luni

închisoare celorlalți doi inculpați, sentință împotriva căreia aceștia au

declarat apel.

Măsura arestării preventive

a inculpaților a fost examinată din perspectiva dispozițiilor art. 160

b

că aceasta s-a luat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale raportate la

starea de fapt cu care a fost sesizată instanța, constatându-se legalitatea ei.

Probele administrate până în

prezent au condus la presupunerea că faptele pot fi reținute în sarcina

inculpaților, avându-se în vedere circumstanțele reale, natura faptelor,

modalitatea în care au fost săvârșite, împrejurările și urmările comiterii,

precum și cele personale ale inculpaților.

Faptul că până în prezent a

fost pronunțată o hotărâre de condamnare în cauză nu alterează prezumția de

nevinovăție, limitarea libertății persoanei încadrându-se în limitele legii.

Întrucât temeiurile de fapt

și de drept ale arestării preventive nu s-au modificat sau încetat s-a menținut

în continuare starea de arest a celor trei inculpați.

Împotriva acestei încheieri

de ședință au declarat, în termen legal, recursuri inculpații M.C.L. și D.D.G.,

fără a arăta în scris motivele.

Apărătorul recurenților

inculpați, în concluziile orale, în dezbateri a solicitat admiterea

recursurilor și punerea în libertate a acestora, deoarece temeiurile de fapt și

de drept care au determinat arestarea inculpaților nu mai există.

Examinând recursurile

declarate de inculpații M.C.L. și D.D.G., prin prisma dispozițiilor art. 385

6

cu referire la art. 141 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursurile

inculpaților declarate împotriva încheierii de ședință de la 10 august 2005 ca

fiind nefondate pentru considerentele ce se vor arăta.

Prin sentința penală nr. 52

din 11 iulie 2005, pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. 304/2005,

în baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu

aplicarea art. 75 lit. c) și art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat

inculpatul M.C.L., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru furt calificat; în

baza art. 211 alin. (2) lit. a) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.,

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat, la

pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru tâlhărie, urmând ca, în baza art. 33 lit.

a) și art. 34 lit. a) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani

închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a

dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de un an și 8 luni

închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 405 din 22

septembrie 2004 a Judecătoriei Sf. Gheorghe și s-a dispus executarea în

întregime a acestei pedepse pe lângă pedeapsa mai sus stabilită, astfel în

final inculpatul execută 9 ani și 8 luni închisoare.

Prin aceeași sentință, în

baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g), și i) C. pen., cu

aplicarea art. 99 alin. (3), art. 109 alin. (1) C. pen., a fost condamnat și

inculpatul S.I., la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, pentru furt

calificat; în baza art. 211 alin. (2) lit. a) și c) și alin. (2

1

) lit.

a) C. pen., același inculpat a fost condamnat, la pedeapsa de 8 ani închisoare,

pentru tâlhărie, iar în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. a) C. pen.,

inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a

dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 8 luni închisoare

aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 405/22 septembrie 2004 a

Judecătoriei Sf. Gheorghe și s-a dispus executarea în întregime a acestei

pedepse pe lângă pedeapsa mai sus stabilită, astfel în final inculpatul execută

8 ani și 8 luni închisoare.

Tot prin aceeași sentință,

în baza art. 211 alin. (2) lit. a), c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.,

a fost condamnat și inculpatul D.D.G. la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru

tâlhărie.

În baza art. 83 C. pen., s-a

dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 8 luni închisoare,

aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 405 din 22 septembrie 2004 a

Judecătoriei Sf. Gheorghe și s-a dispus executarea în întregime a acestei

pedepse pe lângă pedeapsa mai sus stabilită, astfel în final inculpatul execută

8 ani și 8 luni închisoare.

Potrivit art. 71 C. pen., de

la rămânerea definitivă a hotărârii și până la terminarea executării pedepselor

inculpații pierd drepturile prevăzute în art. 64 lit. a), b), c) și e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și arestării

preventive ale acestora începând cu data de 23 ianuarie 2005 până astăzi 11

iulie 2005, menținându-se în continuare arestarea preventivă a inculpaților.

S-au constatat recuperate în

întregime, în natură prejudiciile cauzate părților vătămate B.C. și B.C.,

acestea neconstituindu-se ca părți civile.

S-a dispus restituirea

inculpatului M.C.L. a unei perechi de pantofi de culoare marou deschis din

piele, fără șiret aflată în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna.

Au fost obligați inculpații

să plătească statului câte 170 lei (RON) fiecare, din care sumele de câte 40

lei (RON) pentru fiecare inculpat, cu titlu de onorariu de apărător desemnat

din oficiu ce a fost suportat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut, în fapt, că în seara zilei de 4 decembrie 2004,

în jurul orelor 19,00, inculpatul M.C.L. împreună cu inculpatul minor S.I., cu

scopul de a face rost de bani, vrând să meargă la discotecă în Sf. Gheorghe, pe

baza unei înțelegeri prealabil au escaladat gardul împrejmuitor al Școlii

Generale nr. 5 din Câmpul Frumos, au pătruns în pivnița școlii prin gura de

aerisire de unde au sustras 3 saci cu cartofi în cantitate totală de 138 Kg.

Cartofii sustrași au fost vânduți de către inculpatul S.I. unei persoane rămasă

neidentificată pentru suma de 300.000 lei, sumă cu care cei doi inculpați s-au

dus la discoteca organizată în incinta Casei de Cultură din Sf. Gheorghe și au

cheltuit împreună.

În seara zilei de 22

ianuarie 2005, în jurul orelor 22,30, aflându-se sub influența băuturilor

alcoolice inculpații M.C.L., S.I. și D.D.G. au hotărât să meargă la discoteca

organizată în incinta Casei de Cultură din mun. Sf. Gheorghe și ajunși în

apropierea barierei C.F.R. la intrarea în municipiu, inculpații l-au observat

pe partea vătămată B.C., care, la rândul său se afla în stare de ebrietate,

deplasându-se pe jos, spre Câmpul Frumos. În momentul respectiv, în acel loc a

apărut și o mașină din direcția orașului care s-a oprit la semnul inculpaților,

deoarece mai înainte partea vătămată B.C., cu care au stat de vorbă a

manifestat dorința că vrea să se ducă până în localitatea Angheluș. Deoarece

șoferul a cerut pentru transport 50.000 lei, partea vătămată a refuzat să mai

solicite serviciile acestuia, iar după ce a plecat mașina s-a apropiat de

partea vătămată, inculpatul D.D.G. și i-a cerut 5.000 lei. La cererea

inculpatului, partea vătămată i-a răspuns că nu are bani, după care toți trei

inculpații au pornit către municipiul Sf. Gheorghe. La scurt timp pentru

motivul că au auzit că partea vătămată B.C. a rostit niște cuvinte la adresa

lor, inculpatului D.D.G. i-a venit ideea să o bată pe partea vătămată. Toți

trei inculpații s-au îndreptat către partea vătămată, inculpatul S.I. fiind cel

care a reușit să-l doboare la pământ, după care toți trei inculpații au aplicat

lovituri cu picioarele acesteia, căzută la pământ. După aceea, partea vătămată

a fost trasă de pe carosabil către șanț, de cei trei inculpați, fiind

buzunărită de către S.I. și M.C.L. Primul inculpat a găsit portofelul părții

vătămate, în care erau un card bancar, actul de identitate, mai multe chitanțe

și suma de 80.000 lei. Cartea de identitate și telefonul mobil aparținând

părții vătămate au fost găsite ulterior în zăpadă la locul comiterii faptei,

iar după atacarea și deposedarea victimei, cei trei inculpați și-au continuat

drumul, fiind ajunși din urmă de martorii P.L.O. și B.R.I., care erau cu

autoturismul marca Dacia 1300, inculpații fiind luați în autoturism.

Ajungând în zona Gării C.F.R.

Sf. Gheorghe, inculpații au încercat să scoată bani de pe cardul părții

vătămate, dar nu s-a reușit acest lucru, întrucât nu cunoșteau codul PIN. După

aceea inculpații s-au deplasat la discoteca din incinta Casei de Cultură din

Sf. Gheorghe, unde au cheltuit împreună banii sustrași de la partea vătămată

cumpărând băuturi alcoolice.

Din raportul de constatare

medico-legală nr. 25/ E din 24 ianuarie 2005 emis de S.M.L. Sf. Gheorghe a

rezultat că partea vătămată B.C. prezintă mai multe leziuni traumatice, care au

putut fi produse prin lovire cu corp dur în ziua de 22 ianuarie 2005,

necesitând pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale de la producere.

Sentința a fost apelată de

toți cei trei inculpați, cauza aflându-se înregistrată pe rolul Curții de Apel

Brașov, secția pentru minori și familie.

În conformitate cu art. 300

2

care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice,

în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând

potrivit art. 160

b

.

Totodată art. 160

b

cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile,

legalitatea și temeinicia arestării preventive.

Dacă instanța constată că

temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există

temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere,

revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a

inculpatului.

Când instanța constată că

temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de

libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate,

instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Înalta Curte consideră că în

mod corect instanța de apel a apreciat pe baza materialului probator

administrat până la momentul pronunțării cu privire la starea de arest, prin

încheierea recurată, că în cauză subzistă temeiurile arestării preventive,

fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 148 lit. h)

sentința pronunțată în cauză nu este definitivă, inculpații, fiind condamnați

la pedepse de 9 ani și 8 luni închisoare și respectiv 8 ani și 8 luni

închisoare pentru o infracțiuni de o gravitate ridicată.

Totodată, instanța de apel a

dat eficiență și celorlalte criterii legale stipulate în art. 136 alin. ultim C.

proc. pen., pe care le-a adecvat cauzal, respectiv circumstanțele reale, natura

faptelor, modalitatea de săvârșire, împrejurările și urmările comiterii, precum

și circumstanțele personale, considerând că și în raport cu acestea se mențin

temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

De asemenea, verificarea

menținerii măsurii arestării preventive a inculpaților M.C.L. și D.D.G. a fost

făcută în concordanță nu numai cu principiile ce guvernează procesul penal, dar

și cu prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) și c) ale C.A.D.O.L.F., respectiv

arestarea a fost menținută pe baza condamnării pronunțată de un tribunal

competent și în cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de

libertate, inculpatul fiind arestat în vederea aducerii sale în fața

autorității judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a

săvârșit o infracțiune.

Astfel, Înalta Curte

consideră că încheierea din 10 august 2005 a Curții de Apel Brașov, secția

pentru minori și familie, prin care s-a menținut arestarea preventivă a

inculpaților apelanți M.C.L. și D.D.G. este legală și temeinică.

Față de aceste considerente,

Înalta Curte în baza art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va

respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.C.L. și D.D.G. împotriva

încheierii din 10 august 2005 a Curții de Apel Brașov, secția pentru minori și

familie, pronunțată în dosarul nr. 300/P/Ap/MF/2005.

În conformitate cu art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., se vor obliga recurenții inculpați la plata cheltuielilor

judiciare către stat, din care suma de câte 20 lei (200.000 lei), reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații M.C.L. și D.D.G. împotriva încheierii din

10 august 2005 a Curții de Apel Brașov, pronunțată în dosarul nr. 300/P/Ap/MF/2005.

Obligă recurenții inculpați

să plătească suma de câte 80 lei (800.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de câte 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariul

pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 26 august 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1600/2009
11 mai 2005 (f.91, 96-101). Ceea ce s-a omis a se arăta cu ocazia criticii formulate este că inculpații D.O.G. și I.S. au avut mai mulți avocați aleși (împuterniciri avocațiale la filele 237, 238, 239, 240), iar la actele de urmărire penală
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1353/2008
având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă și că impun în continuare privarea de libertate în continuare, a dispus în consecință, așa cum rezultă din încheierea de la acea dată, aflată la f
ÎCCJ 2005-12-13
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7044/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Brașov, secția pentru minori și familie, sesizată cu apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și
ÎCCJ 2009-02-25
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 671/2009
ând prin registratura Tribunalului Vâlcea, la data de 11 octombrie 2004, o cerere scrisă prin care a solicitat amânarea cauzei pentru a-și angaja apărător. Inculpatul nu s-a prezentat în cursul judecății cauzei în primă instanță, apărătorul
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1103/2009
rea de ședință de la data mai sus menționată, aflată la fila 12 dosarul Înaltei Curți. La termenul de judecată de la 12 februarie 2009, Înalta Curte, apreciind ca întemeiată cererea de amânare formulată de recurenta inculpată, în vederea an
Sursă