ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4327/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 85 din 15 martie 2005, Curtea de Apel Timișoara a admis acțiunea formulată de reclamantul B.T., împotriva Autorității Naționale a Vămilor, a anulat Ordinul acesteia, nr. 1519 din 29 noiembrie 2004 și a obligat autoritatea pârâtă, să-l reîncadreze pe reclamant în funcția publică de consilier superior, începând cu data de 15 iulie 2003. În motivare, instanța a reținut că actul administrativ atacat, prin care reclamantul a fost retrogradat din funcția de consilier A I/2, într-o funcție de execuție, inspector vamal principal, este nelegal, deoarece încalcă principiul stabilității în exercitarea funcției publice, prevăzut de art. 3 lit. f) din Legea nr. 188/1999, iar pe de altă parte, reclamantul nu se află în vreuna din situațiile arătate de art. 65 din același act normativ, privitoare la sancțiunea disciplinară a retrogradării.

Împotriva sentinței a declarat recurs, Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Arad, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În acest sens, prin motivele depuse la dosar, recurenta susține că Ordinul nr. 1519/2004 a fost dat de șeful Autorității Naționale a Vămilor, în aplicarea Legii nr. 161/2003 și în executarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, respectiv sentința civilă nr. 4923 din 15 noiembrie 2004, a Tribunalului București.

Se arată, totodată, că revenirea la reîncadrările anterioare, revenire făcută prin deciziile nr. 1155 -1163 din 15 iulie 2003, a fost determinată de împrejurarea că instanțele judecătorești, prin hotărâri definitive și irevocabile, au anulat atât decizia nr. 1264 din 15 iulie 2003, prin care șeful autorității vamale revocase încadrările inițiale, cât și deciziile nr. 1265 și nr. 1266 din 14 august 2003, prin care aceeași autoritate făcuse o nouă încadrare în funcții publice, a angajaților săi. Recursul este fondat. Într-adevăr, intimatul-reclamant, prin decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, a fost încadrat în funcția publică de inspector vamal principal, iar ulterior, prin decizia nr. 1266 din 14 august 2003, emisă în baza Notei de constatare nr. 43254/2003, a Secretarului General al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, a fost reîncadrat în funcția de consilier superior.

Dar, atât Nota de constatare, cât și decizia nr. 1266, au fost anulate, pentru nelegalitate, de instanțele judecătorești, prin hotărâri definitive și irevocabile, așa încât autoritatea vamală a procedat la o nouă încadrare a funcționarilor publici din sistemul său de activitate, în care sens a emis Ordinul nr. 1519 din 29 noiembrie 2004. Cum prin acest ordin s-a dispus revocarea unor decizii emise după data de 15 iulie 2003, care nu mai aveau suport, urmare a anulării notei de constatare în baza căreia fuseseră date și s-a revenit la reîncadrările în funcțiile publice stabilite anterior, prin decizia nr. 1164 din 15 iulie 2003, în fapt Autoritatea Națională a Vămilor a aplicat și executat sentința civilă irevocabilă nr. 4923 din 15 noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr. 5579/LM/2004.

Din cele prezentate, rezultă că instanța de fond a reținut în mod greșit că ordinul atacat a fost emis cu încălcarea legii și că a vătămat drepturi ale intimatului-reclamant, în cauză fiind vorba de un act administrativ emis în executarea unei hotărâri judecătorești irevocabile. Pe de altă parte, reîncadrarea intimatului în funcția publică de inspector vamal principal s-a realizat prin decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003 care, în prezenta cauză, nu s-a dovedit să fi fost contestată. În consecință, în raport cu considerentele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul, va casa sentința atacată și, rejudecând cauza, va respinge acțiunea reclamantului, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Arad, împotriva sentinței civile nr. 85 din 15 martie 2005, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința recurată și pe fond, respinge acțiunea, ca neîntemeiată. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2005.