ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3910/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 25 din 20 mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a fost admisă excepția formulată de pârâta A.V.A.S. București, în sensul că a fost declinată competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta SC C. SA Dolj, cu sediul social în Craiova, în contradictoriu cu A.V.A.S. București, în favoarea Curții de Apel București, cu motivarea că în această situație există numai o competență exclusivă, aceea a sediului pârâtei, iar sediul pârâtei se află în București, deci competența teritorială de judecare a cererii aparține Curții de Apel București, secția comercială.

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 208 din 8 februarie 2004 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC C. SA Craiova, în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S. București. Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că prin contractul de credit nr. 58 din 6 august 1997 a fost acordat de către B.A. un credit în sumă de 34.500.000.000 lei, a cărui rambursare a fost garantată cu ipotecile inscripționate la 16 septembrie 1997 la Judecătoria Craiova, contractului de garanție imobiliară din 12 septembrie 1997 autentificate la 12 septembrie 1997. Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/1998, aprobată prin Legea nr. 409/2001, pârâta A.V.A.B.

a procedat la consolidarea creanței în dolari S.U.A., având în vedere că la data intrării în vigoare a Legii nr. 409/2001 debitorul nu achitase integral creanța. Urmare a plăților efectuate de reclamantă, începând cu data de 31 ianuarie 2001, ulterior consolidării creanței, soldul consolidat al creanței este de 732.466,60 dolari S.U.A. și reprezintă diferența dintre valoarea nominală consolidată și încasarea consolidată. În raport de faptul că datoria nu a fost achitată în întregime, radierea inscripției nu poate fi efectuată în înțelesul prevederilor art. 1788 C. civ. Împotriva sentinței comerciale nr. 208 din 8 decembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a promovat recurs reclamanta SC C. SA Dolj cu sediul în Craiova, care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectele că a fost efectuată consolidarea creanței în dolari S.U.A.

cu încălcarea principiului nerectroactivității legilor, având în vedere că prevederile art. 21 din O.U.G. nr. 58/1998, care dispun consolidarea creanțelor A.V.A.S. în dolari S.U.A. au fost introduse prin Legea nr. 409/2002, dată la care reclamanta achitase creanța către pârâtă, fiind invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC C. SA Dolj – Craiova, pentru următoarele considerente: În speță, obiectul cererii de chemare în judecată privește radierea unei ipoteci accesorie unui contract comercial de credit bancar încheiat între reclamantă și B.A.

SA, sucursala Dolj, în condițiile în care, între timp, creanța derivată din contract și accesoriile acestuia au fost cesionate A.V.A.B. București, devenit A.V.A.S. București. Potrivit dispozițiilor imperative cuprinse în art. 21 alin. (2) din O.U.G. nr. 5/1998 republicată, aprobată prin Legea nr. 409/2001, pentru o valorificare a creanțelor preluate de A.V.A.B. la valori cât mai apropiate de cea nominală actualizată la zi s-a instituit regula consolidării în dolari S.U.A. a debitelor exprimate în lei sau alte valute decât dolari S.U.A., avându-se în vedere drept criteriu al consolidării raportul leu /dolari S.U.A. la data preluării creanței.

Bine argumentat și amplu motivat, instanța de fond, făcând aplicarea cadrului juridic expus anterior, a stabilit că întreaga creanță a reclamantei a fost consolidată la valoarea de 12.294.023,93 dolari S.U.A., iar plățile pe care reclamanta le-a efectuat, ulterior intrării în vigoare a dispozițiilor evocate, nu a acoperit creanța în totalitate, rămânând un sold de 732.466,60 dolari S.U.A., conform înscrisurilor depuse de pârâtă. Semnificația juridică în corecta stabilire a situației de fapt și de drept o are împrejurarea că la data intrării în vigoare a Legii nr. 409/2001 debitorul nu achitase integral creanța, motiv pentru care s-a procedat la consolidarea acesteia în dolari S.U.A., iar dispozițiile legii speciale sunt armonizate cu principiile aplicării legii civile în timp, aplicându-se numai pentru situațiile juridice în curs la data intrării în vigoare a legii sus-menționate.

Rațiunile juridice expuse anterior, fac ca toate criticile formulate în cererea de recurs de reclamanta SC C. SA Dolj cu sediul social în Craiova, să fie înlăturate ca neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul promovat, nefiind îndeplinite nici una din dispozițiile art. 304 C. proc. civ., menținând ca legală și temeinică sentința comercială nr. 208 din 8 decembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC C. SA Dolj-Craiova, împotriva sentinței nr. 208 din 8 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 24 iunie 2005.