ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2269/2006

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată: Prin plângerea înregistrată la 11 decembrie 2003, petenții S.S., D.N. și D.V. au chemat în judecată Comisia comunei Cărbunești, Comisia comunei Șoimari și Comisia Județeană Prahova de aplicare a Legii nr. 18/1991 solicitând să fie obligate să le reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafețele de teren de 4,05 ha la pct. „Plaiul Bistii”, 15 ha pct. „Pomul Rotund”, situate pe raza comunei Cărbunești și 3,5 ha pe raza comunei Șoimari. Prin sentința civilă nr. 212 din 16 februarie 2005 Judecătoria Vălenii de Munte a respins plângerea precum și cererile de intervenție formulate de D.G. și D.O. Prin decizia civilă nr. 477 din 10 iunie 2005 Tribunalul Prahova a respins apelurile declarate de reclamanți și intervenienții D. precum și cererile de intervenție formulate de I.N., I.V., ș.a.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții S.S., D.N., D.V. precum și intervenienții D.G. și D.O. Prin încheierea din 5 octombrie 2005 Curtea de Apel Ploiești, în conformitate cu dispozițiile art.5 alin. (1) ale titlului XIII din Legea nr. 247/2005, art. 299 C. proc. civ. și art. II din Legea nr. 219/2005, a scos cauza de pe rol și a înaintat-o spre soluționare Tribunalului Prahova. Prin decizia civilă nr. 1019 din 31 octombrie 2005, Tribunalul Prahova și-a declinat competența de soluționare a recursurilor în favoarea Curții de Apel Ploiești, reținând că prin norma tranzitorie prevăzută de art. 65 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, și în concordanță cu dispozițiile art. 725 alin. (3) C. proc.

civ., s-a statuat că, indiferent de faza procesuală în care se află, litigiile în materia fondului funciar se vor judeca de către instanțele sesizate, potrivit cu regulile procedurale de la data sesizării instanțelor. Constatând ivit un conflict negativ de competență, prin încheierea de ședință din 25 ianuarie 2006 a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Analizând lucrările dosarului se constată următoarele: Prin dispozițiile art. 65 din Legea nr. 18/1991 s-a prevăzut, că litigiile (n.r. în materia fondului funciar) în curs se vor judeca în continuare de către instanțele sesizate, indiferent de faza procesuală în care se află, potrivit regulilor procesuale aplicabile la data sesizării.

Așa fiind, cum în raport de data sesizării, recursul era dat în competența materială a curților de apel și, cum nici prin dispozițiile Legii nr. 247/2005 și nici prin cele ale art. II din Legea nr. 219/2005 nu s-a derogat de la principiul proximității în soluționarea recursurilor în materia Legii 18/1991, competența de soluționare aparține curților de apel. Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva deciziei civile nr. 477 din 10 iunie 2005 a Tribunalului Prahova în favoarea Curții de Apel Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva deciziei civile nr. 477 din 10 iunie 2005 a Tribunalului Prahova, în favoarea Curții de Apel Ploiești. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 1 martie 2006.