ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5199/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5199/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin decizia nr. 126 din 20 ianuarie
2004, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a admis recursul
în anulare declarat de P.G.P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
împotriva deciziei nr. 940 din 26 iunie 2002 a Curții de Apel București, secția
a V-a comercială, pe care o modifică și pe fond, a respins, ca nefondat,
recursul declarat de pârâta SC E.S. SRL Călărași, împotriva deciziei nr. 81/ A
din 19 martie 2002 a Tribunalului Călărași.
Pentru a hotărî astfel, secția
comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut următoarele:
- Prin încheierea din 5 decembrie
2001 Judecătoria Călărași a autorizat începerea executării silite solicitată de
creditoarea B. SA, bancă în faliment, agenția Călărași, pentru vânzarea la
licitație publică a imobilului proprietatea debitoarei SC E.S. SRL Călărași,
compus din 580 mp teren și o construcție cu destinația de spațiu comercial din
beton acoperită cu plăci de azbociment.
- Prin decizia nr. 81 din 18 martie
2002 Tribunalul Călărași a respins apelul declarat de debitoare.
- Prin decizia nr. 940 din 26 iunie
2002, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a admis recursul
declarat de debitoare împotriva deciziei pronunțată în apel.
- Împotriva acestei din urmă decizii
a declarat recurs în anulare P.G.P. arătând că executarea silită pentru
realizarea creanțelor ce decurg din contracte de credit bancare este guvernată
de normele legale în vigoare la momentul efectuării ei, independent de legea
sub imperiul căreia s-a născut raportul de drept pe care se fundamentează și,
de asemenea, că, deși contractul de credit a fost încheiat la data de 1 iulie
1997, sub imperiul Legii nr. 33/1994, în speță sunt aplicabile dispozițiile art.
56 alin. (2) și (3) din Legea nr. 58/1998 și deci el poate fi investit cu
formulă executorie chiar dacă nu s-a încheiat în formă autentică și în baza lui
se poate încuviința începerea executării silite.
Secția comercială a Înaltei Curți de
Casație și Justiție a mai reținut că potrivit art. 376 alin. (1) C. proc. civ.
„se investesc cu formulă executorie hotărârile care au rămas definitive ori au
devenit irevocabile, înscrisurile autentificate precum și orice alte hotărâri
sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume
prevăzute de lege.
În speță, contractul de credit
încheiat la data de 1 iulie 1997 se încadrează în teza finală a textului citat,
fiind un înscris pe care legea bancară în vigoare îl consideră titlu executor.
Potrivit art. 56 alin. (2) din legea
bancară, republicată, contractele de credit precum și garanțiile reale și
personale constituite în scopul rambursării creditului bancar și dobânzile
aferente constituie titluri executorii.
SC E.S. SRL Călărași a formulat
cerere de revizuire a deciziei nr. 126 din 20 ianuarie 2004, pronunțată de secția
comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocând dispozițiile art. 322
pct. 2, 5 și 7 C. proc. civ.
Cererea de revizuire a deciziei
sus-evocate este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Astfel, din actele dosarului și
examinând decizia a cărei revizuire se solicită prin prisma criticilor aduse de
către revizuientă se constată că instanța de judecată investită cu soluționarea
recursului în anulare s-a pronunțat strict asupra unor lucruri care s-au cerut
și nu a dat mai mult decât s-a cerut, ceea ce determină eliminarea cazurilor de
revizuire prevăzute de pct. 2 din art. 322 C. proc. civ., invocate de
revizuientă.
De asemenea, se constată că, nici
cazurile exprese stipulate de pct. 5 din textul legal sus-citat, invocate de
revizuientă, nu pot fi incidente în speță întrucât aceste prevederi nu sunt
aplicabile în prezenta cauză.
În sfârșit analizând cererea de
revizuire și sub cerințele punctului 7 din art. 322 C. proc. civ., acestea se
constată a fi neaplicabile în cazul de față.
În consecință, constatând că nici
unul din cazurile de revizuire prevăzute de punctele 2, 5 și 7 C. proc. civ.,
pe care le-a invocat revizuienta în motivarea cererii de revizuire, nu sunt
incidente în speță, urmează ca instanța investită cu soluționarea cererii de
revizuire să o respingă, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire a
deciziei nr. 126 din 20 ianuarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
comercială formulată de SC E.S. SRL Călărași, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 2 noiembrie 2005.