ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.11.2005

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5625/2005

HOTĂRÂRE
23.11.2005
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5625/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 2/COM/2004

la Tribunalul Constanța, reclamanta S.I.F. T. SA Brașov a solicitat în

contradictoriu cu pârâta SC R.T. SA Mamaia anularea hotărârii adunării generale

extraordinare a acționarilor societății pârâte din 5 noiembrie 2003, referitoare

la „ipotecarea în favoarea B.R.D. - G.S.G., în vederea obținerii unui credit de

către acționarul SC B.M. SRL și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de

judecată.

Prin sentința civilă nr. 7754/ COM

din 7 octombrie 2004, Tribunalul Constanța, secția comercială a admis excepția

prematurității, invocată din oficiu de instanță și a respins acțiunea formulată

de reclamantă, ca prematur introdusă.

Prin decizia civilă nr. 8/ COM din 13

ianuarie 2005, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal a admis

apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței mai sus menționate, pe care a

anulat-o și a fixat termen pentru evocarea fondului la data de 24 februarie

2005, cu citarea părților.

Prin decizia civilă nr. 70/ COM din 24

martie 2005, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,

contencios administrativ și fiscal, în evocarea fondului, după anularea

hotărârii, a respins ca nefondată acțiunea reclamantului.

În motivarea acestei soluții

instanța a reținut că este real că reclamanta a votat împotriva hotărârii A.G.E.A.

din 5 noiembrie 2003, așa cum rezultă din procesul verbal încheiat, dar cum

hotărârea a cărei anulare se solicită a fost adoptată cu respectarea

dispozițiilor legale și statuare, apelanta-reclamantă nu poate supune

controlului judecătoresc oportunitatea măsurii luate prin actul contestat,

întrucât hotărârile A.G.E.A. sunt obligatorii pentru toți acționarii, chiar

dacă au votat împotriva lor și nu au luat parte la adunarea generală,

impunându-se cu forța unei legi, indiferent de faptul că un acționar sau o

parte a acestora ar fi dezavantajate.

Împotriva deciziei curții de apel a

declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, prin invocarea

dispozițiilor art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ. și solicitând admiterea

acestuia și pe cale de consecință, modificarea în tot a hotărârii recurate în

sensul admiterii acțiunii sale în anularea hotărârii A.G.E.A. din 5 noiembrie

2003 și obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate

de judecarea fondului, apelului și recursului.

Recurenta-reclamantă susține astfel

că instanța de apel a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal, ce a fost

dată cu încălcarea legii și conținând, de asemenea, motive contradictorii, în

sensul că, în cauză, nu au fost respectate dispozițiile legale referitoare la

publicitatea convocării și la termenul de 15 zile cuprins între data convocării

și data ținerii adunării; instanța a invocat o prevedere legală, dar a

continuat prin a reda conținutul unui alt articol din Legea nr. 31/1990

republicată; totodată, instanța de apel, judecând fondul cauzei, nu s-a

pronunțat asupra unui mijloc de apărare, constând în aceea că hotărârea A.G.E.A.

din 5 noiembrie 2003 este rezultatul încălcării evidente de către acționarul

majoritar a art. 126 din Legea nr. 31/1990 republicată.

Recursul este fondat și va fi admis

potrivit considerentelor ce vor fi arătate în continuare.

Din examinarea actelor dosarului, se

constată că, prin acțiunea introductivă, S.I.F. T. SA Brașov a solicitat

anularea hotărârii A.G.E.A. din 5 noiembrie 2003, privind ipotecarea activului restaurant

în vederea obținerii unui credit de către acționarul majoritar SC B.M. SRL.

Acționarul majoritar nu s-a abținut

de la vot în adunarea generală de la data de 5 noiembrie 2003, ori, în

conformitate cu dispozițiile art. 126 din Legea nr. 31/1990 republicată,

acționarul care, într-o anumită operațiune are, fie personal, fie ca mandatar

al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, trebuie să se

abțină de la deliberările privind acea operațiune.

Aceste norme au fost instituite

pentru protejarea voinței sociale, în sensul evitării unui conflict de interese

între societatea comercială și acționarul majoritar, așa încât, acesta din

urmă, adoptând o conduită contrară celei prevăzute de textul legal mai sus

menționat, prin neabținerea de la acordarea unui vot decisiv în adunare,

antrenează aplicarea sancțiunii legale, care în această situație este nulitatea

hotărârii astfel adoptate.

De altfel, necesitarea respectării

obligației de abținere de la vot a acționarului majoritar rezultă și din

dispozițiile art. 1491 C. civ.

În această împrejurare, reținându-se

că se impune admiterea acțiunii reclamantei și anularea hotărârii A.G.E.A.,

pentru considerentele mai sus menționate, susținerile recurentei privind

nelegalitatea convocării ședinței din 5 noiembrie 2003, în care a fost adoptată

hotărârea A.G.E.A. și motivarea contradictorie a hotărârii pronunțate de

instanța de apel rămân fără obiect și examinarea lor devine de prisos.

În consecință, se va admite recursul

declarat de reclamantă și va fi modificată în parte decizia recurată în sensul

că se va admite acțiunea reclamantei și va fi anulată hotărârea A.G.E.A. a SC R.T.

SA Mamaia, din 5 noiembrie 2003.

Admite recursul declarat de

reclamanta S.I.F. T. SA Brașov, împotriva deciziei nr. 70/ COM din 24 martie

2005, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, de contencios administrativ și fiscal, modifică în parte decizia

recurată în sensul că admite acțiunea reclamantei și anulează hotărârea A.G.E.A.

a SC R.T. SA Mamaia din 5 noiembrie 2003.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 23 noiembrie 2005.

Sursă