Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.06.2005
respins

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4736/2005

HOTĂRÂRE
02.06.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4736/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 25 septembrie 2001, reclamanta F. , în numele și pentru C.C. Calafat a chemat în judecată pe pârâta SC Internațional GP SRL Calafat, solicitând obligarea acesteia la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilul demolat de aceasta, situat în Calafat, corespunzător valorii imobilului. În motivarea cererii, s-a arătat că prin Decretul nr. 142/1977, unitatea de alimentație publică D. din orașul Calafat, proprietatea reclamanților, împreună cu anexa și terenul aferent au fost preluate de stat fără plată și trecute în administrarea fostei I.C.S.M. Calafat. În anul 1966, I.C.S.M. Calafat a înstrăinat imobilul pârâtei, care la rândul său susține că a demolat construcțiile și a efectuat altele noi.

Mai arată reclamanta că în baza Legii nr. 109/1996 a formulat cerere de revendicare a imobilului, care a fost admisă prin decizia civilă nr. 7010/1998 a Tribunalului Dolj și că, ulterior, pârâta a formulat cerere de revizuire în baza art. 322 pct. 3 C. proc. civ., care a fost admisă prin decizia civilă nr. 1540/2000 a Tribunalului Dolj, irevocabilă prin decizia civilă nr. 13.300/2000 a Curții de Apel Craiova. Reclamanta învederează că deși a notificat-o pe pârâtă conform Legii nr. 10/2001, cerându-i acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, dacă restituirea în natură nu este posibilă, nu a primit nici un răspuns de la aceasta.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive în raport de dispozițiile art. 27, art. 36 și urm. din Legea nr. 10/2001, cu motivarea că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului (teren și active, restaurant, debarcader și anexă), potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 826 din 21 iunie 1996 și contractului de vânzare-cumpărare din 15 martie 1996, în urma adjudecării la licitație a imobilului scos la vânzare de către SC M. SA CALAFAT. Pârâta a susținut că se află în situația prevăzută de art. 27 din Legea nr. 10/2001, actele sale de proprietate fiind cu atât mai mult valabile cu cât au fost cenzurate în cadrul acțiunii de revendicare formulate de reclamantă, cât și în raport de dispozițiile art. 46 din aceeași lege.

La data de 12 septembrie 2002, la cererea reclamantei, instanța a dispus introducerea în cauză, ca pârât, a numitului C.E.C., ca deținător al imobilului dobândit prin cumpărare de la pârâtă. La termenul din 27 februarie 2003, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității de deținător al imobilului a celor doi pârâți. Prin sentința civilă nr. 97 din 27 februarie 2003, Tribunalul Dolj a respins acțiunea formulată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că pârâta este subdobânditor cu titlu particular al imobilului, neavând calitatea de deținător al acestuia în sensul Legii nr. 10/2001, și nu are obligația de a dispune acordarea măsurilor reparatorii.

În acest sens, instanța a arătat că situația subdobânditorilor cu titlu particular și a actelor juridice de înstrăinare având ca obiect imobilele preluate abuziv este reglementată de art. 46 din Legea nr. 10/2001, subliniind că numai în măsura în care se constată nulitatea actelor de înstrăinare și dreptul de proprietate asupra imobilului se reîntoarce în patrimoniul înstrăinătorului-deținător în sensul Legii nr. 10/2001, se poate urma procedura specifică acestei legi, prin acordarea măsurilor reparatorii de către deținător. Tribunalul a mai învederat că pârâta are calitate procesuală pasivă, în condițiile în care a fost notificată de reclamantă potrivit Legii nr. 10/2001. În ceea ce îl privește pe pârâtul C.E.C., instanța a apreciat că acesta nu are nici calitate procesuală pasivă, nefiind notificat de reclamantă și nici calitatea de deținător al imobilului în litigiu, deoarece este un dobânditor subsecvent al acestuia.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta F. Dolj, în nume propriu și pentru C.C. Calafat. Reclamanta a susținut că imobilul ce formează obiectul Legii nr. 10/2001 a fost preluat de stat cu titlu nevalabil, respectiv Decretul nr. 142/1977, iar în condițiile în care acesta a fost înstrăinat, acțiunea în revendicare trebuia îndreptată împotriva posesorului neproprietar care în speță este subdobânditorul. Totodată, reclamanta a arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 129 alin. (4) și (5) C. proc. civ., deoarece instanța nu a pus în dezbaterea părților împrejurările de fapt și de drept de natură să elucideze obiectul pricinii. Prin decizia civilă nr. 365 din 25 noiembrie 2003, Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a respins apelul declarat de reclamantă.

Instanța a reținut că reclamanta nu are calitate procesuală activă, cu motivarea că din dispozițiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 rezultă că organizațiile cooperatiste au numai calitatea de persoane deținătoare, iar nu și aceea de persoane îndreptățite. Curtea a subliniat că prin lege specială, respectiv Legea nr. 109/1996, cooperației i s-a dat dreptul de a recupera bunurile imobiliare proprietatea sa, ceea ce duce la concluzia că în speță, aceasta nu are calitate procesuală activă conform Legii nr. 10/2001. Instanța a mai reținut că reclamanta s-a prevalat de dispozițiile Legii nr. 109/1996, acțiunea în revendicare fiindu-i respinsă în mod irevocabil prin decizia civilă nr. 1540/2000 a Tribunalului Dolj și decizia civilă nr. 13.330/2000 a Curții de Apel Craiova.

Totodată, instanța a apreciat că pârâții nu au calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece nu au calitatea de deținători în sensul Legii nr. 10/2001, neputând fi obligați la restituirea imobilului. În acest sens, s-a arătat că pârâta SC I. GP SRL are calitatea de subdobânditor, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 46 din Legea nr. 10/2001, neavând deci calitatea de deținător. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta F. Dolj, în numele și pentru C.C. Calafat, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Susține reclamanta că în mod greșit instanța de apel a reținut că nu are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, deoarece, chiar dacă termenul de 1 an prevăzut de Legea nr. 109/1996 pentru promovarea cererilor a expirat, persoana îndreptățită poate uza de mijloacele oferite de Legea nr. 10/2001, care au un caracter reparator general.

În acest sens, reclamanta face trimitere la dispozițiile art. 3 lit. c din Legea nr. 10/2001, arătând că textul nu face distincție între persoanele juridice îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii. În condițiile în care revendicarea privește un imobil preluat abuziv, înstrăinat de deținător și apoi demolat de subdobânditor, acțiunea trebuia îndreptată împotriva posesorului neproprietar, context în care reclamanta apreciază că pârâții au calitate procesuală pasivă. În consecință, față de împrejurarea că s-a dovedit calitatea de proprietar al imobilului până în anul 1977 când s-a produs deposedarea fără plată și trecerea în proprietatea statului a acestuia, dat în folosință I.C.S.I.M. Calafat care l-a înstrăinat subdobânditorului care l-a demolat, recurenta solicită admiterea recursului și obligarea pârâților la despăgubiri.

Recursul va fi respins, pentru considerentele ce urmează. Sub un prim aspect, trebuie observat că în speță, contrar celor reținute de instanță, reclamanta are calitate procesuală activă în cauză. Această concluzie se impune, deoarece dispozițiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 nu fac distincție între persoanele juridice îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele ce au făcut obiectul unei preluări abuzive.

Pe de altă parte, împrejurarea că printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, acțiunea în revendicare formulată de reclamantă în temeiul Legii nr. 109/1996 a fost respinsă, nu constituie un obstacol în formularea unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, câtă vreme, potrivit art. 48 din lege, „Persoanele îndreptățite, precum și persoanele vătămate într-un drept al lor, cărora până la data intrării în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, acțiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura soluțiilor pronunțate, măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent, în condițiile prezentei legi”.

În condițiile în care hotărârea de respingerea a acțiunii în revendicare a rămas definitivă și irevocabilă la data de 23 octombrie 2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 la data de 14 februarie 2001, reclamanta are calitate procesuală activă. Soluția instanței este legală pe aspectul reținerii lipsei calității procesuale pasive a pârâților, în condițiile în care aceștia, în calitate de subdobânditori ai imobilului în baza unor acte cu titlu oneros care nu au fost anulate, nu au calitatea de persoane obligate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001. Cum în speță reclamanta a solicitat despăgubiri bănești pentru imobilul preluat în mod abuziv, conform art. 36 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, notificarea trebuia adresată prefecturii în a cărei rază se află ori s-a aflat imobilul, în termenul și în condițiile prevăzute de art. 21 din lege.

De altfel, criticile formulate de recurentă, privesc calitatea pârâților în acțiunea în revendicare și nu în raport de prevederile Legii nr. 10/2001. În consecință, pentru considerentele ce preced, constatându-se că pârâții nu au calitate de persoane obligate, potrivit Legii nr. 10/2001 la plata de despăgubiri se va respinge recursul declarat de reclamantă. Conform art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată la cheltuieli de judecată în favoarea intimaților-pârâți.

DECIDE: Respinge recursul declarat de F. Dolj în numele și pentru C.C. Calafat împotriva deciziei civile nr. 365 din 25 noiembrie 2003 a Curții de Apel Craiova. Obligă recurenta la 12 milioane lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă SC I. GP SRL Calafat și la 10 milioane de lei cheltuieli de judecată către intimatul-pârât C.E.C. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-06-27
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5219/2007
în natură a imobilului nu este posibilă, în temeiul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 reclamantei i-au fost acordate măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcția demolată, reținându-se că terenul nu a făcut obiectul notificări
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86684)
arătând că imobilul s-a aflat în patrimoniul autorului lor, V.M., ulterior fiind preluat de stat; că nu au urmat procedura de restituire prevăzută de Legea nr. 10/2001, optând pentru revendicarea acestuia pe calea dreptului comun. Prin sent
ÎCCJ 2010-12-10
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6693/2010
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Reclamanta B.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA și A.V.A.S., anularea dispoziției nr. 1097 din 5 mai 2005 emisă de pârâta societate comercială și restituirea în natură a
ÎCCJ 2008-12-10
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7886/2008
Asupra recursului civil de față, constată: Cu notificarea nr. 1367/H din 16 octombrie 2001 a B.E.J. T.N.C. și T.B., petenta C.C. a cerut acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul, construcție demolată și 1360 mp teren, din orașul Crai
ÎCCJ 2007-11-07
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7501/2007
Deliberând asupra recursurilor civile de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 2322/63/2006 (nr. format vechi 2911/2006) la Tribunalul Dolj, reclamantul C.I. a solicitat anularea d
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă