ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 49/2006

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 9 decembrie

2005, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală, în dosarul nr. 1121/P/2005,

s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului B.C. pe o

perioadă de 60 de zile, respectiv de la 11 decembrie 2005,, pană la 8 februarie

2006.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea

măsurii arestării preventive, și anume cele prevăzute de art. 143 și art. 148

lit. h) C. proc. pen., impune în continuare privarea de libertate.

Împotriva acestei încheieri,

inculpatul a declarat recurs solicitând judecarea în stare de libertate

întrucât nu prezintă pericol social.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 300

2

C.

proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată

este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia

arestării preventive, procedând potrivit art. 160

b

.

Conform acestui din urmă text, când

instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în

continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică

privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea

arestării preventive.

Curtea de Apel Constanța s-a

conformat acestor texte de lege și a menținut arestarea preventivă a

inculpatului care a fost trimis în judecată, printre altele, pentru o

infracțiunea (tentativă de omor) pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare

de 4 ani închisoare și există motive verosimile de a lămuri că a săvârșit

infracțiunile.

În speță, inculpatul a fost

condamnat de Tribunalul Constanța la pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare,

pedeapsă menținută de Curtea de Apel Constanța prin decizia penală nr. 317/ P

din 16 decembrie 2005.

Ca atare, recursul declarat de

inculpat nu este fondat și în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., va fi respins.

Conform art. 192 alin. (2) din

același cod, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.C. împotriva încheierii din 9 decembrie 2005 pronunțată

de Curtea de Apel Constanța, secția penală, în dosarul nr. 1121/P/2005.

Obligă recurentul inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei, din care onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5

ianuarie 2006.