ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5799/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov sub nr. 4729/2003, reclamanta compania A. RA Brașov a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul județean Brașov, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 892.667.268 lei, reprezentând penalități de întârziere. Prin sentința civilă nr. 3605/C din 24 septembrie 2003, Tribunalul Brașov a admis acțiunea, dispunând obligarea pârâtului la 892.667.268 lei penalități de întârziere și 28.898.345 lei cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin contractul nr. 378/1993, reclamanta s-a obligat să furnizeze pârâtului servicii de alimentare cu apă și canalizare, pârâtul obligându-se să achite la termen contravaloarea acestora, stabilindu-se o clauză penalizatoare de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, procent modificat ulterior prin Legea nr. 198/1997, și Legea nr. 326/2001 coroborate cu H.G.

nr. 564/2000 și H.G. nr. 1043/2001. Instanța a mai reținut că pârâtul nu și-a îndeplinit la termen obligația de plată a contravalorii serviciilor de care a beneficiat, înregistrând întârzieri la plată conform înscrisurilor aflate la dosar. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Spitalul Județean Brașov. Prin rezoluția de primire a cererii, s-a pus în vedere apelantului să achite suma de 19.930.847 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 50.000 lei, acesta fiind citat pentru termenul din 13 ianuarie 2004 cu mențiunea îndeplinirii acestei obligații legale de plată. Prin petiție depusă la dosar, pârâtul a arătat că în calitate de instituție de interes public în condițiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 26 din Ordinul nr. 760/C din 1999, nu datorează taxă de timbru, așa cum i-a fost transmis prin citația comunicată.

Prin decizia nr. 1/Ap din 13 ianuarie 2004, Curtea de Apel Brașov a anulat apelul ca netimbrat, reținând că acesta nu are ca obiect venituri publice, astfel cum au fost definite prin art. 26 alin. (3) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, obiectul acțiunii constituindu-l pretenții reclamate în temeiul unei convenții private de la instituția publică Spitalul Județean Brașov, care nu este scutită de plata taxei de timbru. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Spitalul Județean Brașov, care invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a susținut că în mod greșit instanța de apel a apreciat că apelul este supus timbrării, câtă vreme activitatea unității, inclusiv aprovizionarea cu apă este finanțată din fonduri publice, distribuite prin intermediul Casei Naționale de Sănătate.

Recurentul a arătat că atât prestațiile contractuale, cât și accesoriile acestora, solicitate prin acțiune de reclamanta Compania A. RA Brașov nu sunt supuse timbrării, întrucât vizează fonduri publice și ca atare și calea de atac formulată este scutită de taxa judiciară de timbru. Recurentul a mai învederat că pe fondul pricinii, dreptul la acțiune al reclamantei este prescris, solicitând ca în cazul în care se va trece peste această susținere, să se constate că reclamanta nu a făcut dovada deplină a creanței pretinse. Recursul este nefondat. Alin. (2) al art. 26 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 include în categoria persoanelor scutite de plata taxelor de timbru și instituțiile publice / de interes public atunci când cererile și acțiunile ori căile de atac formulate au ca obiect venituri publice.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că în înțelesul Legii nr. 146/1997, în categoria venituri publice se includ, printre altele, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetelor instituțiilor publice/ de interes public cu caracter autonom provenite din sursele prevăzute în legile de aprobare a bugetelor. În raport de criticile formulate de pârât se constată, pe de o parte, în ceea ce o privește pe reclamanta Compania A. RA Brașov, faptul că aceasta nu a invocat beneficiul dispozițiilor art. 26 din normele mai sus redate, dovadă fiind faptul că în primă instanță a plătit taxele de timbru aferente obiectului acțiunii sale.

Implicit, pârâtul Spitatul Județean Brașov, exercitând calea de atac a apelului împotriva hotărârii primei instanțe, avea obligația de a plăti 50% din taxa de timbru corespunzătoare valorii contestate prin apel, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997. Pe de altă parte, pârâtul nu a făcut nici el dovada că suma la plata căruia a fost obligat cu titlu de penalități pentru întârzierea plății serviciilor prestate de către reclamantă sunt venituri publice din structura bugetului său, aprobată prin lege, în sensul art. 26 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997. În fine, din moment ce instanța de apel i-a pus în vedere necesitatea timbrării și cuantumul taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, pârâtul–apelant în acel dosar avea posibilitatea, pe care nu a utilizat-o, de a contesta în condițiile legii aplicabile la acea dată, măsura dispusă de instanță.

Ca urmare, constatând că în mod corect instanța de apel a anulat apelul declarat de pârât ca netimbrat, recursul va fi respins ca nefondat. Celelalte critici formulate de pârât nu vor fi analizate, întrucât nu vizează soluția recurată, prin care s-a anulat apelul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâtul Spitalul Județean de Urgență Brașov împotriva deciziei civile nr. 1 Ap din 13 ianuarie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2004.