ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5799/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov sub nr.

4729/2003, reclamanta compania A. RA Brașov a chemat în judecată pe pârâtul

Spitalul județean Brașov, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de

892.667.268 lei, reprezentând penalități de întârziere.

Prin sentința civilă nr. 3605/C din

24 septembrie 2003, Tribunalul Brașov a admis acțiunea, dispunând obligarea

pârâtului la 892.667.268 lei penalități de întârziere și 28.898.345 lei

cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că prin contractul nr. 378/1993, reclamanta s-a obligat să

furnizeze pârâtului servicii de alimentare cu apă și canalizare, pârâtul

obligându-se să achite la termen contravaloarea acestora, stabilindu-se o

clauză penalizatoare de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, procent modificat

ulterior prin Legea nr. 198/1997, și Legea nr. 326/2001 coroborate cu H.G. nr.

564/2000 și H.G. nr. 1043/2001.

Instanța a mai reținut că pârâtul nu

și-a îndeplinit la termen obligația de plată a contravalorii serviciilor de

care a beneficiat, înregistrând întârzieri la plată conform înscrisurilor

aflate la dosar.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel Spitalul Județean Brașov.

Prin rezoluția de primire a cererii,

s-a pus în vedere apelantului să achite suma de 19.930.847 lei taxă judiciară

de timbru și timbru judiciar de 50.000 lei, acesta fiind citat pentru termenul

din 13 ianuarie 2004 cu mențiunea îndeplinirii acestei obligații legale de

plată.

Prin petiție depusă la dosar,

pârâtul a arătat că în calitate de instituție de interes public în condițiile

art. 17 din Legea nr. 146/1997 cu modificările și completările ulterioare,

coroborat cu art. 26 din Ordinul nr. 760/C din 1999, nu datorează taxă de

timbru, așa cum i-a fost transmis prin citația comunicată.

Prin decizia nr. 1/Ap din 13

ianuarie 2004, Curtea de Apel Brașov a anulat apelul ca netimbrat, reținând că

acesta nu are ca obiect venituri publice, astfel cum au fost definite prin art.

26 alin. (3) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, obiectul

acțiunii constituindu-l pretenții reclamate în temeiul unei convenții private

de la instituția publică Spitalul Județean Brașov, care nu este scutită de

plata taxei de timbru.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs Spitalul Județean Brașov, care invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. a susținut că în mod greșit instanța de apel a apreciat că apelul

este supus timbrării, câtă vreme activitatea unității, inclusiv aprovizionarea

cu apă este finanțată din fonduri publice, distribuite prin intermediul Casei

Naționale de Sănătate.

Recurentul a arătat că atât

prestațiile contractuale, cât și accesoriile acestora, solicitate prin acțiune

de reclamanta Compania A. RA Brașov nu sunt supuse timbrării, întrucât vizează

fonduri publice și ca atare și calea de atac formulată este scutită de taxa

judiciară de timbru.

Recurentul a mai învederat că pe

fondul pricinii, dreptul la acțiune al reclamantei este prescris, solicitând ca

în cazul în care se va trece peste această susținere, să se constate că

reclamanta nu a făcut dovada deplină a creanței pretinse.

Recursul este nefondat.

Alin. (2) al art. 26 din Normele

metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 include în categoria

persoanelor scutite de plata taxelor de timbru și instituțiile publice / de

interes public atunci când cererile și acțiunile ori căile de atac formulate au

ca obiect venituri publice.

Alin. (3) al aceluiași articol

prevede că în înțelesul Legii nr. 146/1997, în categoria venituri publice se

includ, printre altele, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat,

bugetelor locale, bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate,

bugetelor instituțiilor publice/ de interes public cu caracter autonom

provenite din sursele prevăzute în legile de aprobare a bugetelor.

În raport de criticile formulate de

pârât se constată, pe de o parte, în ceea ce o privește pe reclamanta Compania

A. RA Brașov, faptul că aceasta nu a invocat beneficiul dispozițiilor art. 26

din normele mai sus redate, dovadă fiind faptul că în primă instanță a plătit

taxele de timbru aferente obiectului acțiunii sale.

Implicit, pârâtul Spitatul Județean

Brașov, exercitând calea de atac a apelului împotriva hotărârii primei

instanțe, avea obligația de a plăti 50% din taxa de timbru corespunzătoare

valorii contestate prin apel, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr.

146/1997.

Pe de altă parte, pârâtul nu a făcut

nici el dovada că suma la plata căruia a fost obligat cu titlu de penalități

pentru întârzierea plății serviciilor prestate de către reclamantă sunt venituri

publice din structura bugetului său, aprobată prin lege, în sensul art. 26 din

Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997.

În fine, din moment ce instanța de

apel i-a pus în vedere necesitatea timbrării și cuantumul taxei judiciare de

timbru și timbrului judiciar, pârâtul–apelant în acel dosar avea posibilitatea,

pe care nu a utilizat-o, de a contesta în condițiile legii aplicabile la acea

dată, măsura dispusă de instanță.

Ca urmare, constatând că în mod

corect instanța de apel a anulat apelul declarat de pârât ca netimbrat,

recursul va fi respins ca nefondat.

Celelalte critici formulate de pârât

nu vor fi analizate, întrucât nu vizează soluția recurată, prin care s-a anulat

apelul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâtul Spitalul Județean de

Urgență Brașov împotriva deciziei civile nr. 1 Ap din 13 ianuarie 2004 a Curții

de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2004.