ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3168/2005

Asupra contestației în

anulare de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 354

din 15 martie 2003, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe

inculpatul C.M.A. la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20,

raportat la art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe termenul de încercare

de 5 ani, iar în baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

S-a constatat că inculpatul

a fost arestat preventiv de la 15 octombrie 2001 la 20 octombrie 2001.

Curtea de Apel București, secția

I penală, prin decizia penală nr. 728 din 11 octombrie 2004, a respins, ca

nefondate, apelurile declarate de parchet și de către inculpat.

Înalta Curte de Casație și

Justiție, prin decizia penală nr. 744 din 1 februarie 2005, admițând recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a casat hotărârile

atacate, numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, în sensul că

a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., dispunându-se ca

inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea

prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen., cu

aplicarea art. 13 C. pen. și art. 71 – art. 64 C. pen., prin privare de

libertate.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale hotărârilor atacate.

Prin aceeași decizie, a fost

respins recursul declarat de inculpat.

Totodată, s-a dedus, din

pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 15 octombrie

2001 la 20 octombrie 2001.

Împotriva acestei decizii,

condamnatul a formulat contestație în anulare, motivând că, la data judecării

cauzei în recurs, nu a fost legal citat, la adresa pe care o indicase în cursul

judecării apelului, comuna Mogoșoaia, județul Ilfov.

Contestația în anulare nu

este fondată.

Potrivit art. 386 lit. a) C.

proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație

în anulare, atunci când procedura de citare a părții, pentru termenul la care

s-a judecat cauza de către instanța de recurs, nu a fost îndeplinită conform

legii.

În cauză, așa cum rezultă

din plicul prin care a fost expediat recursul declarat de inculpat, prin

avocatul său, adresa menționată expres de avocatul B.B., în exercitarea

mandatului său, pentru inculpatul C.M.A., a fost București.

Așa fiind, sunt incidente

dispozițiile art. 177 alin. (2) C. proc. pen., care prevăd că, atunci când

învinuitul sau inculpatul, a indicat, în cursul procesului, un alt loc pentru a

fi citat, el este citat la locul indicat.

În consecință, urmează a se

constata că procedura de citare cu inculpatul pentru termenul din 1 februarie

2005, când s-a judecat recursul, a fost legal îndeplinită, astfel că,

contestația urmează a fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată,

contestația în anulare formulată de contestatorul C.M.A. împotriva deciziei

penale nr. 744 din 1 februarie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Obligă contestatorul la

600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 mai 2005.