ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5285/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe

rolul Tribunalului Harghita la data de 3 aprilie 2003, reclamanții

Composesoratul Gheorgheni, Composesoratul Chileni, Composesoratul Suseni,

Composesoratul Ciumani și Composesoratul Valea Strâmbă au solicitat, în

contradictoriu cu pârâta Direcția Silvică Harghita, anularea dispoziției nr. 34

din 4 martie 2003 emisă de pârâtă și retrocedarea imobilului situat în

Gheorgheni, înscris în C.F. la nr. 4813.

În motivarea acțiunii s-a arătat că,

răspunzând notificării adresate de reclamanți conform Legii nr. 10/2001, pârâta

a emis dispoziția nr. 34 din 4 martie 2003 prin care s-a respins cererea de

restituire în natură a imobilului menționat anterior.

Prin sentința civilă nr. 1697 din 4

noiembrie 2003, Tribunalul Harghita a admis cererea reclamanților și a dispus

anularea dispoziției nr. 34/2003 emisă de pârâta Direcția Silvică Harghita și a

obligat-o pe aceasta la restituirea în natură a imobilului situat în

Gheorgheni.

În motivarea soluției s-a reținut că

reclamanții au fost proprietari în indiviziune asupra imobilului în litigiu,

actualul sediu al Ocolului Silvic Gheorgheni, iar construcțiile nou edificate

adaugă un spor de valoare de 44,36 % care nu este suficient ca imobilul să fie

încadrat în dispozițiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001

Împotriva sentinței nr. 1697/2003 a

declarat apel Direcția Silvică Miercurea Ciuc, apel admis prin decizia civilă

nr. 181 din 23 martie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș și, în

consecință, a fost schimbată în tot sentința apelată, în sensul că a fost

respinsă acțiunea formulată de reclamanți.

S-a reținut în considerente că unul

dintre reclamanți, respectiv Composesoratul Chileni nu a depus notificare

pentru cota sa de 1/9 din imobilul în litigiu, în conformitate cu art. 21 din

Legea nr. 10/2001 și, în consecință, nu poate beneficia de măsura reparatorie a

restituirii în natură.

Pe de altă parte, s-a mai reținut

că, față de împrejurarea consemnată fără echivoc în extrasul C.F. că este vorba

de o „casă de lemn” cumpărată în anul 1925, de faptul că reclamanții nu au fost

în măsură să dovedească vreo investiție asupra construcției inițiale, este

evident că modificările ulterioare efectuate de actuala beneficiară, Ocolul

Silvic Gheorghieni, au fost de natură a transforma esențial imobilul inițial,

situație ce se încadrează în prevederile art. 18 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei nr. 181 din 23

martie 2004 au declarat recurs reclamanții, criticând soluția pentru

netemeinicie și nelegalitate și invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 8

și 9 C. proc. civ.

În esență, recurenții au susținut că

raportul de expertiză efectuat în cauză cuprinde doar aprecieri aproximative,

pârâta refuzând să pună la dispoziția expertului documentele necesare și, pe de

altă parte, doar 7,76% din construcții au fost edificate de Direcția Silvică

Harghita.

Recursul este fondat pentru

considerentele ce vor urma:

Așa cum însăși instanța de apel a

reținut în considerentele deciziei civile nr. 181 din 23 martie 2004, expertul

în construcții a făcut doar „aprecieri aproximative” cu privire la imobilul în

litigiu, neavând la dispoziție documentația tehnică privind realizarea

construcțiilor, constatările fiind făcute doar după „aspectul exterior,

arhitectural”.

Potrivit art. 175 alin. (1) C. proc.

civ., instanța de apel era obligată să ceară oricărui deținător de înscrisuri

(părților sau instituțiilor statului) să le depună la dosar, dacă aceste

înscrisuri erau necesare pentru lămurirea situației de fapt.

Pe de altă parte, instanța trebuia

să administreze orice alte probe (inclusiv proba testimonială) care puteau

dovedi starea imobilului în litigiu și evoluția sa în timp.

Pentru aceste considerente, se

impune admiterea recursului declarat de reclamanți, casarea deciziei Curții de

Apel Târgu-Mureș și trimiterea cauzei spre soluționare aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării, instanța va

administra orice probe utile cauzei, inclusiv efectuarea unei noi expertize,

urmând a fi stabilite obiective clare expertului, respectiv să identifice

elementele componente ale construcției în litigiu și să stabilească vechimea

lor.

Numai după administrarea tuturor

probelor necesare lămuririi situației de fapt cu privire la imobilul în

litigiu, instanța va putea stabili dacă acesta se încadrează sau nu în

dispozițiile art. 18 din Legea nr. 10/2001.

Văzând și dispozițiile art. 312

alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 313 C. proc. civ., se

va admite apelul, se va casa decizia recurată și se va trimite cauza spre

soluționare Curții de Apel Târgu-Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

Composesoratele Gheorgheni, Chileni, Ciumani, Suseni și Valea Strâmbă împotriva

deciziei nr. 181/A din 23 martie 2004 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția

civilă.

Casează decizia atacată și trimite

cauza spre soluționare la Curtea de Apel Târgu-Mureș.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 16 iunie 2005.