ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 398/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 353 din 5

septembrie 2005 a Tribunalului Brăila, în baza art. 335 alin. (2) C. proc. pen.,

art. 34 lit. d) și art. 449 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus reunirea cauzei

deduse judecății cu cele în care au fost pronunțate sentința penală nr. 450 din

23 noiembrie 2004 a Tribunalului Brăila, rămasă definitivă prin decizia penală nr.

655/2004 a Curții de Apel Galați și sentința penală nr. 14 din 11 ianuarie 2005

pronunțată de același tribunal, rămasă definitivă prin neapelare.

Instanța a desființat cele două

sentințe numai cu privire la soluționarea laturii penale a cauzei și în baza art.

334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptei, deduse

judecății, din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211

alin. (1) și (2) lit. b) și c), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art.

37 lit. a) C. pen., texte de lege în baza cărora a fost condamnat inculpatul

B.G.

, la 10 ani închisoare, pentru

comiterea unui număr de 9 acte materiale de tâlhărie, în perioada 9 iulie – 2

septembrie 2004.

În baza art. 39 alin. (1) și (2) C.

pen. și art. 61 din același cod, a fost revocat restul de 842 zile închisoare,

rămas neexecutat, din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată inculpatului prin

sentința penală nr. 212 din 14 octombrie 1998 a Tribunalului Brăila, pe care

l-a contopit cu sancțiunea de 10 ani închisoare, dispunându-se ca B.G. să

execute pedeapsa cea mai grea, care a fost sporită cu un an, în total 11 ani

închisoare.

Au fost anulate mandatele de

executare a pedepselor nr. 603 din 7 ianuarie 2005 și 16 din 1 martie 2005

emise de Tribunalul Brăila și s-a dispus emiterea unui nou mandat, menținând

restul dispozițiilor celor două sentințe penale.

Conform art. 71 C. pen., i s-au

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., din momentul

rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă perioada

reținerii și arestării preventive începând cu 6 septembrie 2004 la 5 septembrie

2005.

În temeiul art. 116 C. pen., i s-a

aplicat inculpatului măsura interzicerii de a se afla în municipiul Brăila pe o

perioadă de trei ani după executarea pedepsei închisorii.

În latură civilă inculpatul a fost

obligat să plătească, părții civile C.M.S., suma de 5.000.000 lei reprezentând

contravaloarea lănțișorului de aur sustras.

Inculpatul a mai fost obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că partea vătămată C.M.S. a sesizat organele de

poliție, că la data de 10 august 2004, în jurul orei 15,30, în timp ce se

deplasa prin cartierul Hipodrom din Brăila, spre locuința sa, în dreptul unei

centrale termice a fost acostată de un tânăr care i-a smuls de la gât

lănțișorul din aur de 14 K, în valoare de 5.000.000 lei.

În aceeași zi s-a efectuat o

conducere în teren a părții vătămate, ocazie în care s-a întocmit o planșă

foto, din care rezultă, printre altele, că aceasta a suferit leziuni la gât ca

urmare a smulgerii lănțișorului din aur.

Prima instanță a mai constatat că

victimei, C.M.S., i s-a prezentat un album foto cu persoanele suspecte, ocazie

cu care aceasta l-a indicat pe inculpatul B.G., ca fiind autorul faptei.

În cauză, s-a efectuat și o

recunoaștere din grup, iar partea vătămată l-a indicat pe făptuitor ca fiind

persoana care i-a smuls lănțișorul de la gât.

Fiind audiat inculpatul a recunoscut

săvârșirea faptei.

Deoarece B.G. a mai comis

infracțiuni de tâlhărie concurente cu fapta dedusă judecății, instanța a dispus

în baza art. 335 alin. (2) C. proc. pen., reunirea cauzei dedusă judecății cu

acelea în care au fost pronunțate sentințele penale nr. 450 din 23 noiembrie

2004 a Tribunalului Brăila, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 655/2004

a Curții de Apel Galați și nr. 14 din 11 ianuarie 2005, pronunțată de același

tribunal, astfel cum s-a arătat în considerentele hotărârii atacate, urmând ca

inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare în baza

art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

și art. 37 lit. a) C. pen., pentru comiterea unui număr de 9 acte materiale de

tâlhărie, în perioada 9 iulie – 2 septembrie 2004.

Curtea de Apel Galați, secția

penală, prin decizia penală nr. 399/ A din 6 octombrie 2005, a respins, ca

nefondat, apelul inculpatului.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs în termen legal inculpatul B.G., care reiterând criticile formulate în

apel, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C.

proc. pen., și a solicitat casarea hotărârilor, reducerea pedepsei aplicate și

înlăturarea măsurii de siguranță a interzicerii de a se afla în municipiul

Brăila pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

Recursul este nefondat.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului rezultă că instanțele au reținut o reală situație de fapt, ce nu a

fost contestată de inculpat, în concordanță cu probele administrate, iar

încadrarea juridică este legală.

Totodată, Înalta Curte apreciază că

și sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului B.G., în cauză

a fost făcută o justă aplicare a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.,

ținându-se cont de gradul ridicat de pericol social al infracțiunii, de

împrejurarea că într-o perioadă scurtă, 9 iulie – 2 septembrie 2004 acesta a

comis 9 fapte de tâlhărie, dar și de circumstanțele personale ale făptuitorului

care este cunoscut cu antecedente penale, fiind recidivist, nu era încadrat în

muncă, asigurându-și existența prin sustragerea de lănțișoare de la gâtul

persoanelor întâlnite, în locuri publice.

Pedeapsa aplicată este de natură a

asigura prevenirea comiterii de noi infracțiuni și potrivit art. 52 C. pen.,

resocializarea viitoare a inculpatului.

Așadar, critica recurentului în

sensul reducerii pedepsei aplicate nu poate fi primită deoarece în cauză au

fost evaluate corect criteriile generale specifice individualizării pedepsei,

atât față de gravitatea infracțiunii comise cât și de profilul moral al

inculpatului, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Referitor la susținerea recurentului

în sensul că în mod greșit s-a luat față de el măsura de siguranță a

interzicerii de a se afla în municipiul Brăila o perioadă de 3 ani, după

executarea pedepsei principale, este neîntemeiată.

Măsura de siguranță prevăzută de art.

116 C. pen., a fost corect luată față de inculpat, chiar dacă acesta

domiciliază în municipiul Brăila, deoarece a mai fost sancționat anterior

pentru comiterea unor infracțiuni de tâlhărie la pedeapsa închisorii, fiind

recidivist, prin hotărârea atacată s-a pronunțat o condamnare de 11 ani închisoare,

iar prezența lui în localitatea respectivă constituie un pericol grav pentru

societate săvârșind 9 fapte de tâlhărie în intervalul de timp 9 iulie – 2

septembrie 2004.

Întrucât motivele de casare invocate

sunt neîntemeiate, iar din examinarea actelor dosarului nu se constată

existența unor cazuri din cele prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte, în baza art.

385

15

pct. 1 lit. b) din același cod, urmează să respingă, ca

nefondat, recursul declarat de inculpat.

În temeiul art. 88 C. pen., se va

deduce, din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării

preventive de la 6 septembrie 2004 la 23 ianuarie 2006.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 220 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 100 lei, reprezentând

onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.G. împotriva deciziei penale nr. 399/ A din 6

octombrie 2005 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive de la 6 septembrie

2004 la 23 ianuarie 2006.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

100 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 ianuarie 2006.