ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5065/2005

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 6 ianuarie 2004 contestatorul R.M. a formulat contestație în anularea deciziei civile nr. 2244 din 23 iunie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe care a întemeiat-o în drept pe dispozițiile art. 317 1 pct. 1 și 2, raportate la art. 304 pct. 3, 5, art. 364 lit. a) și de art. 356, 358 alin. (1), 363 precum și art. 317 alin. (2) și 318 C. proc. civ. A arătat în contestația sa că reclamanta nu i-a comunicat copie după cererea de arbitrare și înscrisurile anexate, încălcând astfel dispozițiile art. 356 C. proc. civ. Că procedura nu a fost îndeplinită cu debitorul, că hotărârea din 20 iunie 2002 a Curții de Arbitraj Comercial de pe lângă C.C.I.A.

nu i-a fost comunicată conform dispozițiilor art. 363 C. proc. civ., nu au fost încălcate dispozițiile art. 364 lit. a) C. civ., întrucât litigiul nu trebuia soluționat în arbitraj; că în baza art. 22-23 din Legea nr. 64/1995, judecarea procedurii falimentului avea prioritate față de executarea silită pornită pe dreptul comun. Contestația în anulare nu este fondată. Conform art. 317 alin. (1) pct. 1 și 2 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită, sau când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Analizând actele și lucrările dosarului se constată că la judecata recursului, recurentul R.M.

a fost reprezentat prin avocat, astfel că procedura de citare cu acesta a fost îndeplinită, dispozițiile 317 alin. (1) pct. 1 nefiind îndeplinite pentru formularea contestației în anulare și că judecata recursului s-a făcut potrivit normelor de competență, fiind judecată în condițiile art. 319 și următoarele C. proc. civ. Cât privește competența de soluționare a litigiului de către tribunalul arbitral și instanța de soluționare a acțiunii în anulare, aceste probleme au fost rezolvate prin hotărârea dată în recurs, care a răspuns tuturor motivelor de recurs inclusiv aceea privind lipsa de procedură și necompetența materială a instanței arbitrale, așa încât și motivele invocate în contestația în anulare, în temeiul art. 317 alin. (2) și art. 318 C. proc.

civ., urmează a fi respinse. Problemele de fond ale litigiului invocate prin contestația în anulare au fost rezolvate de instanța de recurs, acestea nemaiputând fi luate în discuție în această fază procesuală, întrucât nu fac obiectul acestei căi extraordinare de atac. În aceste împrejurări se constată că motivele invocate prin contestația în anulare sunt întemeiate, astfel că aceasta urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul R.M., împotriva deciziei nr. 2244 din 23 iunie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. I revocabilă . Pronunțata în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2005.