ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 322/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1879/ C din

20 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de

contencios administrativ au fost respinse excepțiile ridicate de pârâta SC T.M.

SA cu sediul social în Pitești județul Argeș. De asemenea a fost respinsă

acțiunea formulată de reclamanții D.M., B.N., A.D., O.N., A.V., B.P., C.A., C.G.,

D.V., D.F.G.I., G.F., F.M., I.M.B., L.D., N.V., O.S., P.I., P.M., R.M., S.E., T.E.,

T.V., T.M., V.E., B.V., B.M., B.F., B.V., C.I., C.G., D.M., D.T., F.F.M., F.L.,

O.W., P.F., F.I.M. și U.E.

Pentru a pronunța această hotărâre,

s-a constatat că prin încheierea din 4 martie 2004 pronunțată de Tribunalul

Argeș în dosarul nr. 4591/C/2003 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul

acestei instanțe și strămutarea spre soluționare la Tribunalul Brașov ca urmare

a strămutării dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin întâmpinare, pârâta a ridicat

excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și a inadmisibilității

acțiunii.

Excepția lipsei calității procesuale

pasive nu a putut fi admisă întrucât, în esență regulile mandatului stabilesc

răspunderea mandatarului față de mandant iar dispozițiile art. 73 alin. (1) lit.

d) din Legea nr. 31/1990 prevăd că administratorii sunt răspunzători față de

societate pentru exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale.

Cu privire la cea de a doua

excepție, a inadmisibilității acțiunii pentru faptul că reclamanta B.N. fiind

membră a consiliului de administrație nu își poate invoca propria turpitudine, s-a

reținut că Legea nr. 31/1990, în principiu nu interzice administratorilor accesul

liber la justiție liber la justiție în probleme legate de raporturile cu

societatea. Mai mult, această excepție se bazează și tinde spre îngrădirea

liberului acces la justiție, încălcând și un principiu constituțional.

Pe fondul cauzei, s-a apreciat că

prin hotărârea adunării generale a acționarilor din 30 aprilie 2003, publicată

în M. Of. partea a VI-a din 2 iunie 2003 s-a aprobat divizarea parțială a SC T.M.

SA, consiliul de administrație fiind împuternicit pentru întocmirea proiectului

de divizare. Contractul de prestări servicii din 17 aprilie 2003, având ca

obiect studiu de fezabilitate și evaluare în vederea divizării încheiat cu SC C.A.G.

SRL, semnat și ștampilat de reprezentanții părților contractante, nu a fost

aprobat de către adunarea generală ordinară a acționarilor, așa cum rezultă din

hotărârea din 29 iunie 2003.

Pârâta a dovedit faptul că s-au

făcut demersuri în vederea obținerii documentației tehnice necesară

identificării și intabulării construcțiilor.

Acțiunea reclamanților, care

formează o parte din acționariatul de la SC T.M. SA urmărește protejarea unor

interese personale și nu interesul general, societar. O acțiune ce vizează

executarea unei hotărâri A.G.A., are prin însăși natura sa, caracterul unei

acțiuni sociale deoarece ea trebuie exercitată exclusiv în folosul societății,

folos care nu a fost dovedit. S-a mai reținut că executarea unei hotărâri A.G.A.

poate fi cerută pe baza unor motive de nelegalitate și nu de oportunitate, așa

cum rezultă din interpretarea tehnologică a Legii nr. 31/1990, care protejează

acționarii numai atunci când executarea hotărârii A.G.A. este nelegală.

Curtea de Apel Brașov, secția

comercială prin decizia nr. 128/ Ap din 12 iulie 2005 a respins apelul declarat

de reclamanții D.M., B.N., A.D., O.N., A.V., D.F., F.M., M.V., C.G., V.E., P.I.,

G.F., P.M., P.F., B.P., L.D., F.F.M., D.T., C.A., T.M., T.E., S.E., G.I., C.G. și

F.I.M., împotriva sentinței civile nr. 1879/ C din 20 octombrie 2004,

pronunțată în dosarul nr. 1255/COM/2004 al Tribunalului Brașov, secția

comercială și de contencios administrativ.

În fundamentarea acestei soluții,

instanța de apel a stabilit că nu se confirmă susținerile reclamanților privind

neîntocmirea proiectului de dizolvare, întrucât potrivit înscrisurilor depuse

în apel acesta a fost depus la oficiul registrului comerțului, iar încheierea

judecătorului delegat prin care s-a respins cererea de înregistrare solicitată,

a fost casată de instanța de control judiciar, cauza fiind trimisă spre

rejudecare judecătorului delegat la O.R.C. Argeș. Aspectele privind atacarea

hotărârii de majorare a capitalului social l pârâtei, exced obiectul cauzei și

nu au relevanță sub aspectul reținerii vreunei culpe a pârâtei în realizarea

operațiunii divizării.

Au fost găsite nefondate și

criticile privind consecințele lipsei la interogatoriu a numitei N.M., deoarece

pentru a se putea da eficiență juridică acestei conduite în sensul art. 225 C.

proc. civ., este necesar ca aceasta să se coroboreze cu alte probe, care așa

cum s-a arătat nu relevă situația de fapt invocată de reclamant.

Împotriva deciziei nr. 128/ Ap din 12

iulie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială au promovat

recurs reclamanții D.M., B.N., O.N., D.F., P.I., L.D., T.E., G.I., M.V., D.T.,

T.M.F.M., C.G.P.M., F.F.M. și A.V., care au criticat această hotărâre

judecătorească pentru nelegalitate și netemeinice, sub aspectele că hotărârea

nu cuprinde motivele pe care se sprijină, prin aceea că în considerentele

hotărârii nu se face nici o referire la motivele 2 și 3 de apel, nu se arată

care sunt probele pe care se bazează susținerile instanței și hotărârea a fost

dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind invocat ca temei al

cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

Intimata pârâtă SC T.M. SA Pitești a

depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a cerut respingerea

recursului.

Înalta Curte, analizând materialul

probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de

recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, recursul declarat de reclamanți,

urmând a fi respins pentru următoarele considerente.

Printr-o corectă și integrală

apreciere a probelor, instanțele judecătorești anterioare au stabilit

adevăratele raporturi juridice dintre părți, întinderea drepturilor și

obligațiilor existente, în cadrul obligațional al executării hotărârii adunării

generale a acționarilor a SC T.M. SRL privind divizarea societății.

Amplu documentat și bine argumentat,

instanța de apel a răspuns la toate motivele invocate în cererea de apel a

reclamanților, dând o interpretare justă actelor depuse de părți, stabilind o

situație de fapt și de drept în deplină concordanță cu probele administrate și

lămurind cauza sub toate aspectele.

A fost examinată întreaga

documentație, stabilindu-se neîndoios că după aprobarea și publicarea în M. Of.

a hotărârii adunării generale a acționarilor din 30 aprilie 2003, prin care s-a

hotărât divizarea parțială a SC T.M. SA, organele de conducere ale societății

au luat toate măsurile necesare în vederea punerii în executare a acestor

dispoziții.

Dându-se eficiență hotărârii din 30

aprilie 2003, a adunării generale extraordinare a acționarilor SC T.M. SA,

consiliul de administrație a realizat proiectul de divizare care cuprindea

temeiul legal al divizării, condițiile divizării, fundamentarea economică,

metoda utilizată pentru determinarea raportului de schimb, stabilirea și

evaluarea activului și pasivului care se transmit către societatea beneficiară,

raportul de schimb al acțiunilor, distribuirea acțiunilor, modalitatea de

predare a acțiunilor și data de la care acestea dau dreptul la dividende precum

și drepturile care se acordă obligatarilor și alte avantaje (dosar nr. 22/Ap/2005

Curtea de Apel Brașov, secția comercială).

De asemenea, pârâta a solicitat prin

cererea înregistrată sub nr. 263 din 5 ianuarie 2005 O.R.C. de pe lângă

Tribunalul Argeș ca Judecătorul delegat să vizeze proiectul de divizare al SC T.M.

SA, cerere care însă a fost respinsă. Ulterior, încheierea pronunțată de

judecătorul delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Argeș a fost atacată cu

recurs.

Pârâta a depus toate diligențele în

scopul obținerii documentației tehnice ce urmează a fi cuprinse în patrimoniul

societății și apoi în proiectul de divizare, iar demersurile sale sunt predate

cu întreaga corespondență din dosar.

Rațiunile juridice expuse anterior

determină ca toate criticile formulate de reclamantă să fie înlăturate ca

neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul nefiind îndeplinite nici

una din dispozițiile art. 304 C. proc. civ., menținând ca legală și temeinică

decizia nr. 128/ Ap din 12 iulie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția

comercială și de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanții D.M., B.N., O.N., D.F., P.I., L.D., T.E., G.I., M.V., D.T., T.M.F.M.,

C.G.P.M., F.F.M. și A.V., împotriva deciziei nr. 128/ Ap din 12 iulie 2005

pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 27 ianuarie 2006.