ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 225/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 225/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului
București reclamantul M.B. prin P.G., a chemat în judecată pe pârâta SC K.I.
SRL solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 17.942,60 dolari S.U.A. cu
titlu de contravaloare folosință spațiu pentru perioada martie 2001 – 31 august
2002 și 2.420,92 dolari S.U.A. majorări de întârziere pentru aceeași perioadă,
precum și să se dispună evacuarea pârâtei din spațiul situat în București.
Prin sentința nr. 7884 din 10 iunie
2004 Tribunalul a admis acțiunea precizată și a obligat pârâta să plătească
reclamantei chiria și penalitățile solicitate.
Apelul declarat de pârâtă cu
motivarea că în mod greșit a fost obligată la plata de penalități în lipsa unei
clauze penale exprese și că evacuarea sa nu se justifică deoarece va plăti
restanțele a fost admis în parte prin decizia Curții de Apel București nr. 404
din 13 mai 2005.
Prin consecință a fost schimbată în
parte sentința în sensul înlăturării obligației de plată a penalităților și
menținerea celorlalte dispoziții.
Împotriva deciziei, a declarat
recurs reclamanta – intimată criticând-o pentru nelegalitate în sensul că
greșit a fost înlăturată obligarea pârâtei la plata penalităților care i se
cuvin în temeiul O.G. nr. 11/1996 și O.G. nr. 61/2002, veniturile încasate din
chirii fiind venituri bugetare.
Critica este neîntemeiată și
recursul se va respinge pentru considerentele ce urmează:
În speță nu-și găsesc
aplicabilitatea O.G. nr. 11/1996 și O.G. nr. 61/2002, care se referă la
creanțele bugetare atâta vreme cât sursa veniturilor din chirii este una
comercială, veniturile respective chiar dacă se înregistrează la bugetele
locale sunt venituri extrabugetare. Prin urmare în mod corect a reținut Curtea
de Apel prin decizia recurată că în lipsa unor clauze contractuale privind
penalitățile acestea nu au temei spre a putea fi acordate.
Față de considerentele ce preced,
Înalta Curte,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de reclamantul M.B. prin P.G., împotriva deciziei comerciale nr. 404
din 13 mai 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 24 ianuarie 2006.