ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4568/2005

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați reclamanta A.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Galați, a solicitat să se constate că bunica, sa defunctă G.E., a construit împreună cu concubinul său, S.D. o casă situată în Galați, compusă dintr-o cameră și o sală. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că la data când s-a construit această casă, bunica și concubinul acesteia locuiau împreună și casa a fost edificată pe un teren cumpărat de S.D. Ulterior și-a precizat acțiunea în sensul constatării existenței și unui drept de proprietate al reclamantei asupra acestei construcții.

Prin sentința civilă nr. 4.975 din 23 septembrie 2003 judecătoria Galați a respins ca nefondată acțiunea reținînd în esență, că reclamanta este nepoata defunctei G.E., că aceasta a trăit în concubinaj cu S.D., dar din nici-o probă nu rezultă că cei doi au construit împreună o casă pe terenul lui S.D. și deci reclamantei nu i se poate recunoaște un drept de proprietate asupra casei, prin uzucapiunea de 30 de ani. Împotriva hotărârii instanței de fond a formulat apel reclamanta criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea apelului reclamanta a arătat în esență că imobilul a fost construit de bunica sa împreună cu concubinul acesteia cu care a conviețuit în perioada 1925-1964 și a solicitat administrarea probei cu martori.

Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin decizia nr. 538/A din 20 aprilie 2004 a respins ca nefondat apelul reclamantei și a reținut în motivare că în urma administrării probei încuviințate reclamantei, nu s-a făcut dovada că imobilul în discuție a fost construit împreună cu S.D. Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel a declarat recurs în termen legal, reclamanta A.N., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de instanțele anterioare și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. În motivarea recursului, reclamanta a arătat în esență că instanța de apel a interpretat greșit declarația martorei R.S. și nu s-a reținut declarația în formă autentică a martorului R.Z.M.

depusă la dosar, conform căreia cei doi concubini au întreținut relații de concubinaj începând cu anul 1925 până la decesul autoarei sale, că imobilul edificat există și în prezent, și că acesta nu a trecut în proprietatea statului și nu este ocupat de alte persoane. Recursul va fi respins ca nefondat. Verificând actele și lucrările dosarului se constată următoarele. Reclamanta și-a întemeiat recursul dispozițiile art. 304 pct. 9, C. proc. civ. potrivit cărora modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Analizând cauza prin prisma motiviului de casare invocat, se constată că hotărârea atacată este legală și că textele de lege aplicabile speței nu au fost încălcate sau greșit aplicate.

Din probele administrate de reclamantă la instanța de fond și în apel nu rezultă faptul că bunica sa care a avut într-adevăr relații de concubinaj cu S.D., a contribuit la edificarea imobilului (identificat cu raportul de expertiză tehnică) situat pe terenul acestuia. Din declarația extrajudiciară a martorului R.Z.M., care este nepotul defunctei, nu reiese modul în care aceasta a contribuit la edificarea imobilului asupra căruia reclamanta pretinde un drept de proprietate. În consecință hotărârea instanței de apel este legală, motiv pentru care recursul reclamantei A.N. va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A.N. împotriva deciziei civile nr. 538 din 24 aprilie 2004 a Curții de Apel Galați. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 31 martie 2005.