ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4346/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22 octombrie 2003 la Tribunalul București, secția comercială, reclamantul U.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele SC K.I.B.V. Olanda și SC C. SRL București constatarea nulității parțiale a contractului de cesiune părți sociale încheiat la 19 decembrie 2001, a hotărârii din 19 decembrie 2001 a asociaților SC C. SRL și a actului adițional din 19 noiembrie 2001 la actul constitutiv al SC C. SRL întocmit de B.N.P. C.V. și A.D. Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 3724 din 16 martie 2004 a respins cererea reclamantului U.M.

cu domiciliul ales la S.C.P.A.A.C. cu sediul în București, așa cum a fost modificată și precizată ca neîntemeiată. Prin aceeași sentință, instanța a luat act de renunțarea reclamantului la judecată în ceea ce privește capetele doi și trei din cererea principală de chemare în judecată, obligând reclamantul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 30.000.000 lei către pârâta SC K.I.B.V. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, solicitând schimbarea hotărârii atacate și pe fond să se constate nulitatea contractului de cesiune de părți sociale încheiat între reclamant și SC K.I.B.V. la 19 decembrie 2001, a împuternicirii autentificate la 30 noiembrie 2001 de către B.N.P. C.A., a contractului de cesiune de creanță încheiat la data de 8 aprilie 2002, între reclamant prin mandatar E.G.K.

și pârâta SC K.I.B.V. Prin decizia nr. 481 din 29 septembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a respins ca nefondat apelul reclamantului obligându-l la plata cheltuielilor de judecată de 25.000.000 lei către intimata SC K.I.B.V. În termen legal, reclamantul U.M. a declarat recurs împotriva deciziei anterior menționată criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că instanța de apel a pronunțat hotărârea cu încălcarea dreptului la apărare prin neacordarea unui termen de judecată în care părțile legal citate să poată pune concluzii orale, a respins ca neîntemeiat apelul modificând motivarea în drept a respingerii capătului de cerere privind constatarea nulității contractului de cesiune de părți sociale și de asemeni argumentând nelegal respingerea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de cesiune de creanță.

Mai arată recurentul că ambele capete de cerere au fost respinse în mod nelegal, instanța legând valabilitatea contractului de cesiune de părți sociale de neatacarea hotărârii A.G.A. din 19 decembrie 2004 a SC C. SRL și a actului adițional din 19 noiembrie 2004 la statutul aceleași societăți. Recursul declarat de reclamant este nul. Astfel, având în vedere că recursul declarat de reclamantul U.M. a fost semnat de avocat aparținând S.C.P.A.A.C., iar împuternicirea avocațială din 31 martie 2005 depusă la dosarul cauzei (dosar recurs) nu poartă semnătura recurentului, ci menținerea “conform contract asistență juridică”, Curtea a acordat un nou termen de judecată pentru complinirea semnăturii sau pentru depunerea împuternicirii speciale pentru formularea și semnarea recursului.

Faptul că la data de 7 septembrie 2004, reclamantul U.M. depune la dosar cerere pentru acordarea unui nou termen pentru angajarea unui avocat (dosar nr. 962/2004) coroborat cu lipsa împuternicirii avocațiale la data declarării recursului, 15 decembrie 2004, conduce la concluzia că reclamantul a revocat în apel contractul de asistență juridică cu S.C.P.A.A.C. În consecință, deși instanța a acordat un termen de judecată pentru complinirea lipsei semnăturii, termen la care recurentul sau avocatul acestuia nu s-a prezentat, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., va constata nul recursul reclamantului iar potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ., îl va obliga la cheltuieli de judecată către intimata K.I.B.V.

București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamantul U.M., împotriva deciziei nr. 481 din 29 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. Obligă recurentul la 30.000.000 lei (3.000 RON) către intimata K.I.B.V. București. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 29 septembrie 2005.