ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4699/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 598 din 9 mai 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 1824/2005 a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuientul – condamnat M.M.F . Prima instanță și-a argumentat soluția prin aceea că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în nici unul din cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen. Sentința a fost apelată de către revizuient care a reiterat motivele invocate la soluționarea în fond a cererii. Analizând sentința apelată, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc.

pen., Curtea de Apel București a constatat criticile formulate ca fiind neîntemeiate. Revizuientul – condamnat M.M.F. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 432 din 4 iulie 2000, pronunțată în dosarul nr. 2570/1999 a Tribunalului București, secția I penală, prin care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 15 ani închisoare susținând că în mod greșit instanțele au făcut aplicarea în cauză a prevederilor O.U.G. nr. 207/2000, schimbând valoarea prejudiciului la un miliard de lei, fapt ce a determinat schimbarea încadrării juridice a faptei. Totodată, revizuientul mai arată că pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare este prea aspră, în condițiile în care, la data săvârșirii faptelor avea doar 19 ani, a colaborat cu organele de poliție și a ajutat la recuperarea prejudiciului.

Ori, revizuirea ca și cale extraordinară de atac de retractare, presupune apariția unor situații neavute în vedere la judecarea în fond și în căile ordinare de atac. În speță, revizuientul a solicitat, practic, reaprecierea probelor ce au fost deja supuse judecății. Prin decizia penală nr. 495/ A din 16 iunie 2005, pronunțată în dosarul nr. 1933/2005 de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient, apreciindu-se că în mod corect prima instanță a constatat că nu sunt incidente dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen. Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuientul-condamnat M.M.F., care a reiterat motivele formulate în apel și a solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Recursul este neîntemeiat. Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, reține ca recurentul a solicitat revizuirea hotărârii de condamnare apreciind că instanțele au aplicat în mod greșit prevederile O.U.G. nr. 207/2000, schimbând valoarea prejudiciului la un miliard lei, ceea ce a condus la schimbarea încadrării juridice și aplicarea unei pedepse mult exagerate. În mod corect, ambele instanțe au constatat că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cazurile de revizuire limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen. Împrejurarea susținută de recurent în sensul unei greșite aplicări a O.U.G.

nr. 207/2000, cu consecința schimbării încadrării juridice a faptei și, corelativ, a majorării limitelor pedepsei, nu este vizată de motivele de revizuire și, pe de altă parte, prin cererea formulată nu se solicită remedierea unor erori în stabilirea situației de fapt, de natură să conducă la o soluție de achitare, ci a unei eventuale greșeli de încadrare juridică, ceea ce nu se poate face pe calea revizuirii. Înalta Curte va respinge, în consecință, ca nefondat, recursul formulat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În conformitate cu prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 80 lei (800.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 lei (200.000 lei) reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul-revizuient M.M.F. împotriva deciziei penale nr. 495/ A din 16 iunie 2005 pronunțată în dosarul nr. 19332005 de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie. Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 80 lei (800.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 lei (200.000 lei) reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 august 2005.