ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8260/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La

23 mai 2002, reclamanții B.F. și B.V. au chemat în judecată pe pârâții C.I., C.F.,

Z.M. și SC B.F.N.D.I. SRL, solicitând stabilirea dreptului lor de proprietate

asupra cotei de 977/12765 mp, din imobilul cu nr. top 109, înscris în C.F. 1473

Saldabagiu Mic, adjudecat la licitație publică, partajarea acestui imobil în

două loturi, unul pentru ei și celălalt în indiviziune, pentru pârâți, precum

și intabularea dreptului astfel dobândit.

În

motivarea acțiunii, întemeiată pe art. 28 alin. (1) și (4) din Legea nr.

18/1991 și art. 728, art. 730 C. civ., reclamanții au susținut că:

-

au cumpărat în anul 1991, la o licitație publică organizată de Asociația

țăranilor producători particulari liberi Saldabagiu Mic, un grajd construit în

perioada 1963-1965, achitând integral prețul datorat;

-

potrivit art. 28 alin. (1) și (4) din Legea nr. 18/1991, au devenit proprietari

asupra terenului aferent construcției achiziționate, cu suprafața de

aproximativ 977 mp, parte din suprafața totală de 12.765 mp, intabulată sub nr.

top 109;

- o

cerere anterioară pentru dezmembrarea nr. top menționat a fost respinsă în

final de Curtea de Apel Oradea prin decizia nr. 1543/2001 dar din

considerentele acestei hotărâri rezultă că nu s-ar putea reține autoritatea de

lucru judecat.

Pe

parcursul procesului reclamanții au mai solicitat introducerea în cauză, în

calitate de pârâtă, a numitei B.E., proprietar tabular în C.F. nr. 1473

Saldabagiu Mic, dezmembrarea imobilului nr. top 109, cu suprafața de 12.765 mp

și atribuirea nr. top 109/2, de 977 mp stabilit prin expertiză.

Judecătoria

Beiuș, prin sentința civilă nr. 1600 din 5 noiembrie 2004, a admis în parte

acțiunea și, în consecință, a dezmembrat imobilul cu nr. top 109, de 12.765 mp

în două imobile, cu nr. top 109/1, de 11.788 mp și nr. top 109/2, de 977mp,

conform schiței întocmite de expertul M.G.L., a stabilit în favoarea

reclamanților dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. top 109/2, prin

cumpărare la licitație, a dispus intabularea acestui drept, a respins capătul

de cerere privitor la partajarea imobilului nr. top 109 din C.F. 1473

Saldabagiu Mic și i-a obligat pe pârâții C.I. și C.F. la 5.100.000 lei

cheltuieli de judecată.

S-a

reținut că:

-

după desființarea C.A.P. din comuna Căpâlna, cu ocazia vânzării la licitație a

construcțiilor acestei unități, reclamanții au cumpărat un grajd și terenul

aferent, înscriindu-și dreptul de proprietate sub B 3 în baza procesului verbal

din 27 martie 1996 și adresei nr. 385/1997 emisă de primăria locală;

-

înscrierile din C.F. și încheierile de intabulare au fost anulate de Curtea de

Apel Oradea, prin decizia nr. 1543/2001 cu motivarea că reclamanții nu și-au

concretizat dreptul de proprietate pe calea unei acțiuni în instanță;

-

pârâții nu contestă că reclamanții au cumpărat grajdul, iar ulterior l-au

demolat;

-

demolarea construcției nu afectează dreptul de proprietate al reclamanților

asupra terenului aferent, delimitat de expert prin nr. top 109/2;

-

stabilirea dreptului de proprietate al reclamanților, operațiune la care s-a

avut în vedere dispozițiile art. 28 alin. (1) și (4) din Legea nr. 18/1991 și

art. 728 C. civ., determină respingerea cererii de partajare a imobilului nr.

top 109 din C.F. 1473 Saldabagiu Mic.

Pârâții

C.I., C.F. și SC B.F.N.D.I. SRL au declarat apel, iar Curtea de Apel Oradea,

secția civilă, prin încheierea nr. 129 din 17 decembrie 2004, și-a declinat

competența în favoarea Tribunalului Bihor, conform art. II alin. (3) din Legea

nr. 493/2004.

Tribunalul

Bihor, secția civilă, prin decizia nr. 213 din 18 aprilie 2005, și-a declinat

competența în favoarea Curții de Apel Oradea, a constatat ivit conflictul

negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și

Justiție pentru regulator de competență, pe considerentul că principalul capăt

de cerere îl formează stabilirea dreptului de proprietate.

Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția civilă, reține că:

-

obiectul principal al cererii dedusă judecății, respectiv stabilirea dreptului

de proprietate al reclamanților asupra unui imobil achiziționat la licitație

publică, este evaluabil în bani;

-

nu există elemente care să ducă la concluzia că valoarea obiectului litigiului

ar depăși 1 miliard lei;

-

potrivit art. 282

1

alin. (1) și art. 299 alin. (2) C. poroc. civ.,

precum și art. II alin. (1) și (3) din Legea nr. 195/2004, în atare situație

sentința pronunțată în cauză de Judecătoria Beiuș după intrarea în vigoare a

legii susmenționate, este supusă doar recursului, iar această cale de atac

trebuie să fie soluționată de instanța imediat superioară.

Așa

fiind, se va stabili competența soluționării recursului declarat de pârâți în

favoarea Tribunalului Bihor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește

competența de soluționare a recursului declarat de

pârâții C.I., C.F. și SC B.F.N.D.I.

SRL, împotriva sentinței civile nr. 1600 din 5 noiembrie 2003 pronunțată de

Judecătoria Beiuș, în favoarea Tribunalului Bihor.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2005.