ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8260/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 23 mai 2002, reclamanții B.F. și B.V. au chemat în judecată pe pârâții C.I., C.F., Z.M. și SC B.F.N.D.I. SRL, solicitând stabilirea dreptului lor de proprietate asupra cotei de 977/12765 mp, din imobilul cu nr. top 109, înscris în C.F. 1473 Saldabagiu Mic, adjudecat la licitație publică, partajarea acestui imobil în două loturi, unul pentru ei și celălalt în indiviziune, pentru pârâți, precum și intabularea dreptului astfel dobândit.

În motivarea acțiunii, întemeiată pe art. 28 alin. (1) și (4) din Legea nr. 18/1991 și art. 728, art. 730 C. civ., reclamanții au susținut că: - au cumpărat în anul 1991, la o licitație publică organizată de Asociația țăranilor producători particulari liberi Saldabagiu Mic, un grajd construit în perioada 1963-1965, achitând integral prețul datorat; - potrivit art. 28 alin. (1) și (4) din Legea nr. 18/1991, au devenit proprietari asupra terenului aferent construcției achiziționate, cu suprafața de aproximativ 977 mp, parte din suprafața totală de 12.765 mp, intabulată sub nr. top 109; - o cerere anterioară pentru dezmembrarea nr. top menționat a fost respinsă în final de Curtea de Apel Oradea prin decizia nr. 1543/2001 dar din considerentele acestei hotărâri rezultă că nu s-ar putea reține autoritatea de lucru judecat.

Pe parcursul procesului reclamanții au mai solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a numitei B.E., proprietar tabular în C.F. nr. 1473 Saldabagiu Mic, dezmembrarea imobilului nr. top 109, cu suprafața de 12.765 mp și atribuirea nr. top 109/2, de 977 mp stabilit prin expertiză. Judecătoria Beiuș, prin sentința civilă nr. 1600 din 5 noiembrie 2004, a admis în parte acțiunea și, în consecință, a dezmembrat imobilul cu nr. top 109, de 12.765 mp în două imobile, cu nr. top 109/1, de 11.788 mp și nr. top 109/2, de 977mp, conform schiței întocmite de expertul M.G.L., a stabilit în favoarea reclamanților dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. top 109/2, prin cumpărare la licitație, a dispus intabularea acestui drept, a respins capătul de cerere privitor la partajarea imobilului nr. top 109 din C.F.

1473 Saldabagiu Mic și i-a obligat pe pârâții C.I. și C.F. la 5.100.000 lei cheltuieli de judecată. S-a reținut că: - după desființarea C.A.P. din comuna Căpâlna, cu ocazia vânzării la licitație a construcțiilor acestei unități, reclamanții au cumpărat un grajd și terenul aferent, înscriindu-și dreptul de proprietate sub B 3 în baza procesului verbal din 27 martie 1996 și adresei nr. 385/1997 emisă de primăria locală; - înscrierile din C.F.

și încheierile de intabulare au fost anulate de Curtea de Apel Oradea, prin decizia nr. 1543/2001 cu motivarea că reclamanții nu și-au concretizat dreptul de proprietate pe calea unei acțiuni în instanță; - pârâții nu contestă că reclamanții au cumpărat grajdul, iar ulterior l-au demolat; - demolarea construcției nu afectează dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului aferent, delimitat de expert prin nr. top 109/2; - stabilirea dreptului de proprietate al reclamanților, operațiune la care s-a avut în vedere dispozițiile art. 28 alin. (1) și (4) din Legea nr. 18/1991 și art. 728 C. civ., determină respingerea cererii de partajare a imobilului nr. top 109 din C.F. 1473 Saldabagiu Mic.

Pârâții C.I., C.F. și SC B.F.N.D.I. SRL au declarat apel, iar Curtea de Apel Oradea, secția civilă, prin încheierea nr. 129 din 17 decembrie 2004, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Bihor, conform art. II alin. (3) din Legea nr. 493/2004. Tribunalul Bihor, secția civilă, prin decizia nr. 213 din 18 aprilie 2005, și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Oradea, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru regulator de competență, pe considerentul că principalul capăt de cerere îl formează stabilirea dreptului de proprietate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă, reține că: - obiectul principal al cererii dedusă judecății, respectiv stabilirea dreptului de proprietate al reclamanților asupra unui imobil achiziționat la licitație publică, este evaluabil în bani; - nu există elemente care să ducă la concluzia că valoarea obiectului litigiului ar depăși 1 miliard lei; - potrivit art. 282 1 alin. (1) și art. 299 alin. (2) C. poroc. civ., precum și art. II alin. (1) și (3) din Legea nr. 195/2004, în atare situație sentința pronunțată în cauză de Judecătoria Beiuș după intrarea în vigoare a legii susmenționate, este supusă doar recursului, iar această cale de atac trebuie să fie soluționată de instanța imediat superioară.

Așa fiind, se va stabili competența soluționării recursului declarat de pârâți în favoarea Tribunalului Bihor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența de soluționare a recursului declarat de pârâții C.I., C.F. și SC B.F.N.D.I. SRL, împotriva sentinței civile nr. 1600 din 5 noiembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Beiuș, în favoarea Tribunalului Bihor. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2005.