ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.01.2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 26/2006

HOTĂRÂRE
11.01.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 26/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Deliberând asupra recursului de

față;

Reclamanta SC F.Y. SRL Galați, a solicitat

obligarea pârâtei SC A. SA Galați să îndeplinească întocmai contractul de

furnizare a apei din 24 iunie 1999, cu referire la art. 5 din contract și să

plătească penalități de întârziere de 1.000.000 lei pe zi pentru furnizarea

apei, începând de la data introducerii acțiunii.

S-a mai cerut și obligarea pârâtei

la prelungirea contractului de furnizare a apei conform art. 3 din contract și art.

18 din O.G. nr. 32/2002 cât și plata cheltuielilor de judecată.

Motivându-și acțiunea, reclamanta arată

că a încheiat cu pârâta contractul de furnizare apă din 24 iunie 1998. La data

de 11 februarie 2004, prin adresă, pârâta a încunoștințat-o pe reclamantă că a

dispus sistarea alimentării cu apă până la remedierea avariei care a determinat

inundarea subsolului clădirii adiacente.

Reclamanta apreciază că este un abuz

din partea prestatorului de servicii, încălcându-se prevederile art. 5.2 din

contract și că nu are nici o obligație de a suporta repararea branșamentului

proprietatea SC A. SA Galați.

Tribunalul Galați, prin sentința civilă

nr. 1050 din 15 iulie 2004 a admis acțiunea reclamantei, a obligat pe pârâtă să

furnizeze apa și să perfecteze contractul de furnizare apă sub sancțiunea de daune

cominatorii de 30.000.000 lei pe zi de întârziere.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut că între părți s-a încheiat un contract de furnizare

a apei din 24 iunie 1999 pe o durată de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii lui

prin act adițional.

Prin art. 5.2 din contract s-a prevăzut

obligația pârâtei de a îndepărta operativ orice deranjamente din instalațiile

sale de furnizare a apei.

Față de aceste prevederi, nu

reclamanta avea obligația de a remedia defecțiunile care au produs inundarea

subsolului clădirii adiacente ci pârâta și aceasta a întrerupt abuziv

furnizarea apei urmând a fi obligată să ia măsurile necesare pentru reluarea furnizării

apei și perfectarea contractului de furnizare, sub sancțiunea plății daunelor

cominatorii de 30.000.000 lei pe zi de întârziere, de la data pronunțării

hotărârii.

S-au aplicat în cauză dispozițiile contractului

și art. 1075 și art. 970 C. civ.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel pârâta susținând că s-au ignorat condițiile legale pentru

furnizarea serviciului respectiv H.G. nr. 1591/2002 cât și pericolul ce rezultă

din continuarea furnizării apei într-o instalație defectă.

Pârâta apreciază că nu are obligația

să repare conducta nefiind proprietatea acesteia.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

civilă nr. 24 din 9 martie 2005 a respins ca nefondat apelul pârâtei reținând că

nu au fost apreciate corect responsabilitățile părților în raport de contractul

încheiat.

S-a considerat că este tardiv pentru

pârâtă să invoce lipsa avizului tehnic și nepredarea instalațiilor cu proces

verbal, față de preluarea efectivă în exploatarea pe o perioadă lungă de timp.

S-a mai reținut că, pe parcursul

litigiului, succesoarea pârâtei a și executat reparațiile recunoscând că are

această obligație și a reluat furnizarea de servicii.

Decizia a fost atacată cu recurs de

către pârâtă invocându-se motivele prevăzute de art. 304 pct. 4, 5, 7 și 10 C.

proc. civ.

Se susține că s-au încălcat

dispozițiile art. 294 C. proc. civ. schimbându-se părțile din proces în apel și

pârâta succesoare nu a fost reprezentată în proces astfel că se invocă excepția

lipsei calității procesuale pasive.

O altă critică se referă la greșita obligare

a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente:

Critica referitoare la pretinsa

schimbare a părților din proces în apel a fost invocată pentru întâia dată în

recurs, în apel pârâta necontestând calitatea sa de succesoare constatată de

altfel prin H.C.L.G. nr. 48 din 10 februarie 2005.

Prin urmare nu au fost încălcate dispozițiile

art. 294 C. proc. civ. și în cauză se aplică art. 292 C. proc. civ. cu privire

la susținerea pârâtei SC A.C. SA Galați că nu ar fi succesoarea SC A. SA Galați

fiind nefondată critica privind lipsa calității procesuale pasive.

La dosarul de apel se află

împuternicirea de reprezentare a consilierului juridic desemnat de pârâta SC A.C.

SA Galați, deci aceasta a fost reprezentată în cauză.

Instanța de apel a obligat-o corect

pe pârâta SC A.C. SA Galați la plata cheltuielilor de judecată aplicând dispozițiile

art. 274 C. proc. civ.

Nefiind întemeiate motivele de recurs

acesta urmează a fi respins ca nefondat.

Respinge recursul declarat de pârâta

SC A.C. SA Galați, împotriva deciziei nr. 24 din 9 martie 2005 a Curții de Apel

Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 11 ianuarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-06-09
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2044/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 3253 din 25 noiembrie 2002, Tribunalul Galați, secția comercială, a admis acțiunea formulată de SC G.X. SA Galați și a obligat pârâta SC
ÎCCJ 2004-04-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1485/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată sub nr. 1374 din 16 septembrie 2003, reclamanta, SC R.O. SRL Galați, a solicitat instanței arbitrale
ÎCCJ 2003-04-17
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2369/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 11 octombrie 1999, reclamanta R.A. G.C. Târgoviște, a chemat în judecată pe pârâta SC R. SA Târgoviște, solicitând instanței
ÎCCJ 2003-01-22
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 244/2003
doiala asupra obligațiilor asumate de R.A. T. Iași, situație în care aceste clauze trebuie interpretate în favoarea acestei părți, conform principiilor consacrate de art.977 și 938 Cod civil. Recursul este nefondat. Astfel, este de observat
ÎCCJ 2006-11-07
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3449/2006
majorări de întârziere de 0,15 % pe zi. Pe de altă parte, între reclamantă și cele două pârâte s-a încheiat la 21 mai 2003, convenția de plăți 2265 care prevede la pct. B că, 50 % din cuantumul valorii facturilor emise de S.N.T.F.M. C.F.R.
Sursă