ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4982/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 17 decembrie 2004 cu nr. 25570/2005 la Judecătoria Craiova, contestatorul SC Z. SA Podari și SC O.U. SA au chemat în judecată pe intimatele A.V.A.S. și B.C.R. SA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie lămurită întinderea titlului executoriu, scrisoarea de garanție bancară din 14 iunie 2004, în sensul constatării inexistenței prestației în sumă de 137.060,54 dolari S.U.A. pretinsă de A.V.A.S. de la prima contestatoare. În susținerea contestatoarei SC Z. SA Podari precizează că respectiva scrisoare a fost emisă de SC O.U. SA din eroare, deoarece la data executării ei SC Z. SA achitase toate datoriile către A.V.A.S.

Cauza a fost declinată la Curtea de Apel București spre competentă soluționare potrivit prevederilor art. 44-45 din O.U.G. nr. 51/1998. În fața curții de apel investită, părțile au ridicat excepții. Astfel, A.V.A.S. a formulat excepția lipsei calității procesuale pasive, scrisoarea de garanție bancară nefiind semnată de ea; - excepția prematurității cererii față de obligativitatea realizării procedurii prealabile prevăzută de art. 46 din O.G. nr. 51/1998; - excepția prescrierii dreptului de a formula contestația la executare silită prin trecerea termenului de 6 luni prevăzută de art. 49 din O.U.G. nr. 51/1998. În ordinea prevederilor date fiind reglementările de excepția de la dreptul comun ale O.U.G.

nr. 51/1998, Curtea de Apel București a examinat excepția neîndeplinirii de către contestatoare a procedurii expres reglementată la art. 46 din aceeași ordonanță și constatând excepția întemeiată, a respins contestația, ca prematur formulată, prin sentința nr. 62 din 13 aprilie 2005. Împotriva sentinței au declarat recurs, în termen motivat, contestatoarele. Prin motivele scrise recurentele nu au invocat prevederile cazurilor de casare ori modificare a hotărârii instanței de fond din cele prevăzute de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ. Totuși se susține prin mai multe argumente că soluția Curții de apel este nelegală și netemeinică pe de o parte pentru că procedura de comunicare reglementată de art. 46 din O.G.

nr. 51/1998 nu este echivalentă cele prevăzute de art. 720 C. proc. civ. și ca atragerea sancțiunii pentru neîndeplinirea ei este cea administrativă de neprimire a cererii de către judecător. Se mai invocă și încălcarea de către intimata A.V.A.S. prevederile art. 46 alin. (3) din O.G. nr. 51/1998, în sensul că nu a formulat întâmpinare. Criticile sunt neîntemeiate și recursul se va respinge pentru considerentele ce urmează. Dispozițiile art. 46 din O.G. nr. 51/1998, privind comunicarea cererii și actelor pe care se întemeiată au caracter imperativ în O.G. nr. 51/1998 în întregul său constituie reglementări speciale derogatorii de la dreptul comun.

Așa fiind, este neîntemeiată critica recurentelor că procedura prevăzută de art. 46 nu este derogatorie cum tot neîntemeiată este și critica potrivit căreia dacă judecătorul care a primit cererea nu a observat neîndeplinirea procedurii și nu a aplicat sancțiunea neprimirii cererii (cu caracter administrativ) instanța odată sesizată nu mai este în drept să examineze cauza sub acest aspect. Este adevărat că potrivit art. 118 alin. (2) C. proc. civ., nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea părților din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică. Cum excepția invocată este întemeiată iar caracterul unei veritabile excepții de ordine publică instanța nu mai putea da curs și era obligată să se pronunțe asupra ei potrivit prevederilor art. 137 pct. 1 C. proc.

civ. În lumina dispozițiilor legale examinate, soluția de respingere ca prematură a contestației, în ansamblu este legală și temeinică, criticile formulate în recurs fiind neîntemeiată, acesta se va respinge ca nefondat. Față de considerentele ce preced, Curtea

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorii SC Z. SA Podari și SC O.U. SA Podari, împotriva sentinței nr. 62 din 13 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. I revocabilă . Pronunțata în ședință publică, astăzi 25 octombrie 2005.