ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4982/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4982/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de
17 decembrie 2004 cu nr. 25570/2005 la Judecătoria Craiova, contestatorul SC Z.
SA Podari și SC O.U. SA au chemat în judecată pe intimatele A.V.A.S. și B.C.R.
SA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie lămurită întinderea
titlului executoriu, scrisoarea de garanție bancară din 14 iunie 2004, în
sensul constatării inexistenței prestației în sumă de 137.060,54 dolari S.U.A.
pretinsă de A.V.A.S. de la prima contestatoare.
În susținerea contestatoarei SC Z.
SA Podari precizează că respectiva scrisoare a fost emisă de SC O.U. SA din
eroare, deoarece la data executării ei SC Z. SA achitase toate datoriile către
A.V.A.S. Cauza a fost declinată la Curtea de Apel București spre competentă
soluționare potrivit prevederilor art. 44-45 din O.U.G. nr. 51/1998. În fața
curții de apel investită, părțile au ridicat excepții.
Astfel, A.V.A.S. a formulat excepția
lipsei calității procesuale pasive, scrisoarea de garanție bancară nefiind
semnată de ea;
- excepția prematurității cererii
față de obligativitatea realizării procedurii prealabile prevăzută de art. 46
din O.G. nr. 51/1998;
- excepția prescrierii dreptului de
a formula contestația la executare silită prin trecerea termenului de 6 luni
prevăzută de art. 49 din O.U.G. nr. 51/1998.
În ordinea prevederilor date fiind
reglementările de excepția de la dreptul comun ale O.U.G. nr. 51/1998, Curtea
de Apel București a examinat excepția neîndeplinirii de către contestatoare a
procedurii expres reglementată la art. 46 din aceeași ordonanță și constatând
excepția întemeiată, a respins contestația, ca prematur formulată, prin
sentința nr. 62 din 13 aprilie 2005.
Împotriva sentinței au declarat
recurs, în termen motivat, contestatoarele.
Prin motivele scrise recurentele nu
au invocat prevederile cazurilor de casare ori modificare a hotărârii instanței
de fond din cele prevăzute de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ.
Totuși se susține prin mai multe
argumente că soluția Curții de apel este nelegală și netemeinică pe de o parte
pentru că procedura de comunicare reglementată de art. 46 din O.G. nr. 51/1998
nu este echivalentă cele prevăzute de art. 720 C. proc. civ. și ca atragerea
sancțiunii pentru neîndeplinirea ei este cea administrativă de neprimire a
cererii de către judecător.
Se mai invocă și încălcarea de către
intimata A.V.A.S. prevederile art. 46 alin. (3) din O.G. nr. 51/1998, în sensul
că nu a formulat întâmpinare.
Criticile sunt neîntemeiate și
recursul se va respinge pentru considerentele ce urmează.
Dispozițiile art. 46 din O.G. nr.
51/1998, privind comunicarea cererii și actelor pe care se întemeiată au
caracter imperativ în O.G. nr. 51/1998 în întregul său constituie reglementări
speciale derogatorii de la dreptul comun.
Așa fiind, este neîntemeiată critica
recurentelor că procedura prevăzută de art. 46 nu este derogatorie cum tot
neîntemeiată este și critica potrivit căreia dacă judecătorul care a primit
cererea nu a observat neîndeplinirea procedurii și nu a aplicat sancțiunea
neprimirii cererii (cu caracter administrativ) instanța odată sesizată nu mai
este în drept să examineze cauza sub acest aspect.
Este adevărat că potrivit art. 118
alin. (2) C. proc. civ., nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege
atrage decăderea părților din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca
excepții, în afara celor de ordine publică. Cum excepția invocată este
întemeiată iar caracterul unei veritabile excepții de ordine publică instanța
nu mai putea da curs și era obligată să se pronunțe asupra ei potrivit
prevederilor art. 137 pct. 1 C. proc. civ.
În lumina dispozițiilor legale
examinate, soluția de respingere ca prematură a contestației, în ansamblu este
legală și temeinică, criticile formulate în recurs fiind neîntemeiată, acesta
se va respinge ca nefondat.
Față de considerentele ce preced,
Curtea
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de contestatorii SC Z. SA Podari și SC O.U. SA Podari, împotriva
sentinței nr. 62 din 13 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a
comercială.
I
revocabilă
.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 25 octombrie 2005.