ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4426/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala Sibiu,

a acționat în judecată pe pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Brașov, SC P. SA

Ploiești și S.N.P. P. SA, sucursala Pitești, și a solicitat ca pârâta ce va fi

găsită în culpă să fie obligată prin hotărâre judecătorească la plata sumei de

10.404.658 lei contravaloare marfă lipsă la destinație și la plata sumei de

913.773 lei cheltuieli de judecată.

Prin cerere reconvențională, pârâta

SC P. SA Ploiești, a solicitat obligarea uneia dintre pârâtele chemate în

judecată la plata sumei de 176.120 lei, refuzată la plată de reclamantă, sumă

ce reprezintă tariful de transport aferent cantității de 400 kg benzină,

constatată lipsă la destinație.

Tribunalul Prahova, prin sentința nr.

3910 din 19 decembrie 2003 a admis în parte acțiunea reclamantei și a dispus

obligarea pârâtei C.F.R. M. SA, sucursala Brașov, la plata sumei de 10.404.658

lei contravaloare marfă lipsă către reclamantă și 913.773 lei cheltuieli de

judecată.

Acțiunea a fost respinsă prin

aceeași hotărâre față de pârâtele SC P. SA Ploiești și S.N.P. P. SA, sucursala

Pitești.

A fost admisă și cererea

reconvențională formulată de SC P. SA Ploiești și aceeași pârâtă C.F.R. M. SA, sucursala

Brașov, a fost obligată la plata sumei de 176.120 lei contravaloare cheltuieli

de transport.

La pronunțarea acestei hotărâri,

instanța de fond a reținut că S.N.P. P. SA, sucursala Pitești, a livrat

reclamantei un vagon încărcat cu 47.550 kg de benzină, care a ajuns la

destinație cu urme de violare și scurgeri din conținut, consemnate în procesul

- verbal de recepție din 25 octombrie 2002; s-a reținut că întrucât vagonul a

fost preluat spre transport de calea ferată fără obiecțiuni, marfa lipsă

constatată la destinație se datorează culpei cărăușului, iar culpa celorlalte pârâte

nu a fost dovedită.

Pe același raționament juridic a

fost admisă și cererea reconvențională formulată de SC P. SA Ploiești.

Apelul declarat de pârâta C.F.R. M.

SA, sucursala Brașov, împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond, a

fost respins, ca nefondat de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ, prin decizia nr. 190 din 2 martie 2004, reținând că soluția

pronunțată de instanța de fond, se întemeiază pe probele administrate în cauză

și este temeinică și legală.

Împotriva acestei din urmă hotărâri,

pârâtă C.F.R. M. SA, sucursala Brașov, a declarat recurs și a solicitat

admiterea recursului, admiterea și a apelului pe care l-a declarat împotriva

hotărârii pronunțată de instanța de fond, iar pe fondul cauzei a solicitat

modificarea în totalitate a hotărârii acestei din urmă instanțe în sensul

respingerii acțiunii și a cererii reconvenționale.

Pretențiile recurentei au fost

motivate în drept pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv că

hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea

sau aplicarea greșită a legii.

S-a susținut astfel că:

- vagonul a fost eliberat

destinatarului fără obiecțiuni;

- destinatarul a întocmit un proces

verbal de constatare în momentul luării în primire a vagonului, ceea ce

presupune că marfa constatată lipsă la destinație nu a fost încărcată în vagon

de către predător.

Recursul pârâtei C.F.R. M. SA, sucursala

Brașov, este întemeiat și se va admite potrivit celor ce se vor arăta în

continuare.

Din analiza actelor și lucrărilor

dosarului rezultă că consemnările din registrul veghetor privind momentul

trecerii mărfii în paza juridică a destinatarului nu a fost interpretat greșit.

Calea ferată este scutită de

răspundere în situația în care mijlocul de transport și expediție au fost

eliberate fără urme de violare, sustragere, scurgere și alte cauze similare.

Momentul confirmării de către

destinatar a primirii transportului fără obiecțiuni marchează trecerea

mărfurilor în paza juridică a primitorului, deci din acest moment răspunderea

cărăușului pentru eventualele lipsuri cantitative constatate ulterior

încetează, astfel că greșit instanța de fond a obligat cărăușul la plata lipsurilor

cantitative constatate în depozit, după eliberarea transportului.

Întrucât vagonul a fost eliberat

destinatarului fără obiecțiuni, fapt dovedit de semnătura și ștampila

reprezentantului reclamantului în registrul veghetor dovedește lipsa culpei

cărăușului.

Eliberarea fără obiecțiuni a

transportului de către acela ferată nefiind corect interpretată de instanțele

anterioare urmează ca recursul pârâtei să fie admis, să fie modificată

hotărârea pronunțată de instanța de fond să se admită și apelul aceleiași părți

împotriva sentinței civile pronunțată de instanța de fond în sensul schimbării

în parte a hotărârii acestei instanțe și pe fond să se respinsă acțiunea

reclamantei, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta C.F.R.

M. SA, sucursala Brașov, împotriva deciziei nr. 190 din 2 martie 2004 a Curții

de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o

modifică, în sensul că admite apelul aceleiași părți împotriva sentinței civile

nr. 3910 din 19 decembrie 2003 a Tribunalului Prahova, pe care o schimbă în

parte în sensul că respinge acțiunea reclamantei S.N.P. P. SA, sucursala Sibiu.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 4 octombrie 2005.