ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2823/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2728/ E din 12 noiembrie 2003, pronunțată în ședința C.C. de Tribunalul Neamț, secția comercială și contencios administrativ, în dosarul nr. 606/E/2003, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții A.P., A.N., B.S., B.C., B.D., C.O., C.M., F.C., G.E.P., G.M., M.C., M.P., M.V., N.I., N.M., O.E., P.E., P.S.D., P.M., P.L., P.C., T.A., V.N., domiciliați în Bicaz, în contradictoriu cu pârâții G.D. și SC A.B. SA cu sediul în Bicaz, județul Neamț, în sensul că a fost constatat lovit de nulitate absolută art. 2 din hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2001, prin care s-a dispus majorarea capitalului social cu 100.000 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că administratorul G.D. a încălcat normele imperative prevăzute de art. 117 din Legea nr. 31/1990, modificată și republicată, cu privire la modalitatea de convocare la A.G.A. din societatea ce o administrează, prin nepublicarea în M. Of. partea a IV-a a anunțului și în unul din ziarele locale. De asemenea, din procesul verbal de ședință nu rezultă câți acționari au fost prezenți și dacă adunarea generală era statutară. Au mai fost încălcate prevederile art. 202, 203 și 206 din Legea nr. 31/1990 cu privire la reducerea capitalului social și încălcarea gravă a dreptului de preferință al acționarilor, prin nepublicarea hotărârii de majorare a capitalului social în M. Of.

partea a IV-a, în vederea manifestării acestui drept. Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 114 din 4 mai 2004, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul G.D., împotriva sentinței civile nr. 2728/ E din 12 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Neamț, secția comercială și de contencios administrativ. Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că administratorul G.D. a încălcat normele imperative prevăzute de art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, cu privire la modalitatea de convocare la A.G.A. din societatea ce o administrează prin nepublicarea în M. Of. partea a IV-a, împrejurare care atrage nulitatea absolută a hotărârii nr. 4 pct. 2 din 6 iulie 2001 a SC A.B.

SA Bicaz. S-a apreciat că acțiunea este formulată în termen și în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, față de faptul că din probele administrate rezultă că reclamanții au luat cunoștință de hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2001 la data de 11 februarie 2002, iar acțiunea în anulare a fost promovată la 25 februarie 2002. A fost soluționat corect și fondul cauzei, deoarece s-a reținut că hotărârea A.G.A., art. 2 s-a luat cu încălcarea prevederilor art. 202, 203 și 206 din Legea nr. 31/1990, cu privire la reducerea capitalului social și încălcarea gravă a dreptului de preferință al acționarilor prin nepublicarea hotărârii de majorare a capitalului social în M. Of. partea a IV-a, în vederea manifestării acestui drept.

Împotriva deciziei civile nr. 114 din 4 mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, a promovat recurs pârâtul G.D., care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectele că instanța a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor, prevăzute de art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, prin aceea că acțiunea a fost tardiv introdusă și în acest sens trebuia admisă excepția tardivității formulării acțiunii, reclamanții nu au dovedit calitatea procesuală activă, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra apărărilor și a dovezilor evidente, prin care s-a susținut că motivele de nulitate absolută nu subzistă, fiind invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc.

civ. Intimații reclamanți și intimata pârâtă SC A.B. SA au depus întâmpinări, motivate în fapt și în drept, prin care au cerut respingerea recursului. Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt întemeiate, recursul promovat de pârâtul G.D., urmând a fi admis, pentru următoarele considerente: Este de necontestat că prin cererea înregistrată sub nr. 214/ E din 25 februarie 2002, pe rolul Tribunalului Neamț, secția comercială și contencios administrativ, reclamanții au chemat în judecată SC A.B. SA și pe pârâtul G.D. solicitând, pentru un capăt de cerere distinct formulat, constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.A.

art. 2 din data de 6 iulie 2001, prin care s-a aprobat majorarea capitalului social cu 100.000 lei în numerar, de la 98.000 lei în numerar la 198.000 lei în numerar, reprezentând 100 acțiuni nominative a 1.000 lei fiecare acțiune. Verificând hotărârea A.G.E.A. SC A.B. SA, din data de 6 iulie 2001, reiese că într-adevăr la art. 2 s-a aprobat majorarea capitalului social cu suma de 100.000 lei în numerar, aspect confirmat și de actul adițional la actele constitutive ale SC A.B. SA, autentificat la 6 iulie 2001 la B.N.P. D.G. din Piatra Neamț. Prin cererea înregistrată la 19 iulie 2001 la O.R.C. de pe lângă C.C.I. a Județului Neamț, a fost solicitată admiterea cererii și înscrierea în registrul comerțului a Hotărârii A.G.A.

din 6 iulie 2001, a SC A.B. SA. Ulterior, la data de 13 august 2001, această hotărâre a fost publicată în M. Of. al României partea a IV-a. De esența unei corecte stabiliri a situației de fapt și de drept este și asigurarea unei interpretări și aplicări integrale a normelor care guvernează regimul juridic al hotărârilor adunărilor generale. Va fi dată o eficiență juridică maximă dispozițiilor art. 131 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, privind societățile comerciale care prevăd că hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar și pentru acționarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Mai mult, la pct. 2 al aceluiași articol, se precizează că hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în M. Of.

al României, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat contra și au cerut să se insereze acestea în procesul verbal al ședinței. Pârâtul G.D. a făcut dovada că hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2004 a fost publicată în M. Of. al României partea a IV-a, din 13 august 2001, iar de la această dată curge termenul expres și imperativ prevăzut de art. 131 alin. (2) din Legea 31/1990. Nu poate fi primită teza susținută în întâmpinările depuse la dosar, precum și motivarea cuprinsă în decizia instanței de apel, conform căreia reclamanții au luat la cunoștință de hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2004 la data de 11 februarie 2002, acest aspect fiind infirmat de existența publicării hotărârii în M. Of., în condițiile expuse anterior.

De altfel, în mod constant, atât în faza procesuală a fondului, cât și a apelului și recursului, pârâtul a invocat că acțiunea a fost tardiv introdusă, hotărârea în litigiu fiind publicată în M. Of. la 13 august 2001, dată de la care devenea opozabilă erga omnes și putea fi contestată de oricine avea interes, numai în termen de 15 zile de la data apariției. Considerând întemeiată excepția tardivității formulării acțiunii, nu vor mai fi examinate celelalte motive de recurs.

Cadrul juridic și argumentele expuse, determină admiterea recursului declarat de pârâtul G.D., împotriva deciziei civile nr. 114 din 4 mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică, urmând a admite apelul și de a schimba în tot sentința civilă nr. 2728/ E din 12 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Neamț, secția comercială și de contencios administrativ și pe fond admiterea excepției și respingerea acțiunii ca tardiv formulată. În baza art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga intimații la plata sumei de 3.172.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu asistență juridică și taxa judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul G.D., împotriva deciziei nr. 114 din 4 mai 2004 a Curții de Apel Bacău. Modifică decizia civilă atacată în sensul că admite apelul pârâtului. Schimbă în tot sentința nr. 2728/ E din 12 noiembrie 2003 a Tribunalului Neamț, secția comercială și pe fond admite excepția și respinge acțiunea ca tardiv formulată. Obligă intimații la plata sumei de 3.172.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și onorariu avocat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 13 mai 2005.