ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2823/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2823/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2728/ E din
12 noiembrie 2003, pronunțată în ședința C.C. de Tribunalul Neamț, secția
comercială și contencios administrativ, în dosarul nr. 606/E/2003, a fost
admisă acțiunea formulată de reclamanții A.P., A.N., B.S., B.C., B.D., C.O., C.M.,
F.C., G.E.P., G.M., M.C., M.P., M.V., N.I., N.M., O.E., P.E., P.S.D., P.M., P.L.,
P.C., T.A., V.N., domiciliați în Bicaz, în contradictoriu cu pârâții G.D. și SC
A.B. SA cu sediul în Bicaz, județul Neamț, în sensul că a fost constatat lovit
de nulitate absolută art. 2 din hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2001, prin care
s-a dispus majorarea capitalului social cu 100.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că administratorul G.D. a încălcat normele imperative prevăzute
de art. 117 din Legea nr. 31/1990, modificată și republicată, cu privire la
modalitatea de convocare la A.G.A. din societatea ce o administrează, prin
nepublicarea în M. Of. partea a IV-a a anunțului și în unul din ziarele locale.
De asemenea, din procesul verbal de ședință nu rezultă câți acționari au fost
prezenți și dacă adunarea generală era statutară. Au mai fost încălcate
prevederile art. 202, 203 și 206 din Legea nr. 31/1990 cu privire la reducerea
capitalului social și încălcarea gravă a dreptului de preferință al
acționarilor, prin nepublicarea hotărârii de majorare a capitalului social în M.
Of. partea a IV-a, în vederea manifestării acestui drept.
Curtea de Apel Bacău, secția
comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 114 din 4
mai 2004, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul G.D., împotriva
sentinței civile nr. 2728/ E din 12 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul
Neamț, secția comercială și de contencios administrativ.
Pentru a decide astfel, instanța de
apel a stabilit că administratorul G.D. a încălcat normele imperative prevăzute
de art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, cu privire la modalitatea de
convocare la A.G.A. din societatea ce o administrează prin nepublicarea în M.
Of. partea a IV-a, împrejurare care atrage nulitatea absolută a hotărârii nr. 4
pct. 2 din 6 iulie 2001 a SC A.B. SA Bicaz.
S-a apreciat că acțiunea este
formulată în termen și în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. (2) din
Legea nr. 31/1990, față de faptul că din probele administrate rezultă că
reclamanții au luat cunoștință de hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2001 la data de
11 februarie 2002, iar acțiunea în anulare a fost promovată la 25 februarie
A fost soluționat corect și fondul cauzei, deoarece s-a reținut că
hotărârea A.G.A., art. 2 s-a luat cu încălcarea prevederilor art. 202, 203 și
206 din Legea nr. 31/1990, cu privire la reducerea capitalului social și
încălcarea gravă a dreptului de preferință al acționarilor prin nepublicarea
hotărârii de majorare a capitalului social în M. Of. partea a IV-a, în vederea
manifestării acestui drept.
Împotriva deciziei civile nr. 114
din 4 mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de
contencios administrativ, a promovat recurs pârâtul G.D., care a criticat
această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, sub
aspectele că instanța a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor,
prevăzute de art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, prin aceea că acțiunea a
fost tardiv introdusă și în acest sens trebuia admisă excepția tardivității
formulării acțiunii, reclamanții nu au dovedit calitatea procesuală activă,
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra apărărilor și a dovezilor evidente,
prin care s-a susținut că motivele de nulitate absolută nu subzistă, fiind
invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 9 și
10 C. proc. civ.
Intimații reclamanți și intimata
pârâtă SC A.B. SA au depus întâmpinări, motivate în fapt și în drept, prin care
au cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând actele și
lucrările dosarului, în raport de criticile formulate în cererea de recurs,
constată că acestea sunt întemeiate, recursul promovat de pârâtul G.D., urmând
a fi admis, pentru următoarele considerente:
Este de necontestat că prin cererea
înregistrată sub nr. 214/ E din 25 februarie 2002, pe rolul Tribunalului Neamț,
secția comercială și contencios administrativ, reclamanții au chemat în
judecată SC A.B. SA și pe pârâtul G.D. solicitând, pentru un capăt de cerere
distinct formulat, constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.A. art. 2 din
data de 6 iulie 2001, prin care s-a aprobat majorarea capitalului social cu
100.000 lei în numerar, de la 98.000 lei în numerar la 198.000 lei în numerar,
reprezentând 100 acțiuni nominative a 1.000 lei fiecare acțiune.
Verificând hotărârea A.G.E.A. SC A.B.
SA, din data de 6 iulie 2001, reiese că într-adevăr la art. 2 s-a aprobat
majorarea capitalului social cu suma de 100.000 lei în numerar, aspect
confirmat și de actul adițional la actele constitutive ale SC A.B. SA,
autentificat la 6 iulie 2001 la B.N.P. D.G. din Piatra Neamț. Prin cererea
înregistrată la 19 iulie 2001 la O.R.C. de pe lângă C.C.I. a Județului Neamț, a
fost solicitată admiterea cererii și înscrierea în registrul comerțului a
Hotărârii A.G.A. din 6 iulie 2001, a SC A.B. SA. Ulterior, la data de 13 august
2001, această hotărâre a fost publicată în M. Of. al României partea a IV-a.
De esența unei corecte stabiliri a
situației de fapt și de drept este și asigurarea unei interpretări și aplicări
integrale a normelor care guvernează regimul juridic al hotărârilor adunărilor
generale. Va fi dată o eficiență juridică maximă dispozițiilor art. 131 alin.
(1) din Legea nr. 31/1990, privind societățile comerciale care prevăd că
hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv
sunt obligatorii chiar și pentru acționarii care nu au luat parte la adunare
sau au votat contra. Mai mult, la pct. 2 al aceluiași articol, se precizează că
hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi
atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în M. Of. al
României, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea
generală sau au votat contra și au cerut să se insereze acestea în procesul
verbal al ședinței.
Pârâtul G.D. a făcut dovada că
hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2004 a fost publicată în M. Of. al României partea
a IV-a, din 13 august 2001, iar de la această dată curge termenul expres și
imperativ prevăzut de art. 131 alin. (2) din Legea 31/1990. Nu poate fi primită
teza susținută în întâmpinările depuse la dosar, precum și motivarea cuprinsă
în decizia instanței de apel, conform căreia reclamanții au luat la cunoștință
de hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2004 la data de 11 februarie 2002, acest aspect
fiind infirmat de existența publicării hotărârii în M. Of., în condițiile
expuse anterior. De altfel, în mod constant, atât în faza procesuală a
fondului, cât și a apelului și recursului, pârâtul a invocat că acțiunea a fost
tardiv introdusă, hotărârea în litigiu fiind publicată în M. Of. la 13 august
2001, dată de la care devenea opozabilă erga omnes și putea fi contestată de
oricine avea interes, numai în termen de 15 zile de la data apariției.
Considerând întemeiată excepția tardivității formulării acțiunii, nu vor mai fi
examinate celelalte motive de recurs.
Cadrul juridic și argumentele
expuse, determină admiterea recursului declarat de pârâtul G.D., împotriva
deciziei civile nr. 114 din 4 mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția
comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică, urmând a admite
apelul și de a schimba în tot sentința civilă nr. 2728/ E din 12 noiembrie 2003,
pronunțată de Tribunalul Neamț, secția comercială și de contencios
administrativ și pe fond admiterea excepției și respingerea acțiunii ca tardiv
formulată.
În baza art. 274 C. proc. civ.,
urmează a obliga intimații la plata sumei de 3.172.500 lei cu titlu de
cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu asistență juridică și taxa
judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul
G.D., împotriva deciziei nr. 114 din 4 mai 2004 a Curții de Apel Bacău.
Modifică decizia civilă atacată în sensul că admite apelul pârâtului.
Schimbă în tot sentința nr. 2728/ E
din 12 noiembrie 2003 a Tribunalului Neamț, secția comercială și pe fond admite
excepția și respinge acțiunea ca tardiv formulată.
Obligă intimații la plata sumei de
3.172.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și
onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 13 mai 2005.