ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3218/2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3218/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Timiș, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 19 din 22 martie 2006,

a respins acțiunea formulată de reclamanta A.D.S. București împotriva pârâtelor

A.S.T. P.A.S. T. și SC A.T. ambele cu sediul social în localitatea Tomnatic

județul Timiș.

În fundamentarea acestei

hotărâri, instanța de fond a apreciat că în speță sunt incidente excepțiile

tardivității acțiunii formulate, conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 137/2002

și (sau) a prescripției dreptului de a cere o modificare a operațiunilor

înregistrate la O.R.C. conform art. 39 din aceeași lege, respingând cererea

formulată conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ., fără a intra în cercetarea

motivelor de fond invocate.

S-a mai arătat că potrivit art.

14 alin. (7) din Legea nr. 137/2002: „hotărârea adunării generale a

acționarilor privind majorarea capitalului social poate fi atacată în termen de

5 zile de la data publicării acesteia”. Rezultă că, la data de 19 septembrie

2002, pârâta SC A.T. SA a publicat în M. Of. nr. 1704 Partea a IV-a, act

adițional la actele constitutive ale societății (pagina 3 din M. Of.) întocmit

ca urmare a hotărârii adunării generale a acționarilor nr. 1 din 28 iunie 2002,

iar acțiunea reclamantei pentru constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.A.

a fost introdusă la data de 21 noiembrie 2005 la Tribunalul Timiș.

Prima instanță a considerat

că actul adițional la actele constitutive ale societății constituie o

operațiune prevăzută de Legea nr. 137/2002 pentru care termenul în care se

poate introduce o cerere în anulare sau modificare, după caz, este de o lună de

zile, fiind introdusă o prescripție specială ce a fost cu mult depășită.

Instanța de fond a reținut

că în capetele de cerere subsecvente, reclamanta a solicitat obligarea A.G.A.

la majorarea capitalului social, la efectuarea demersurilor la R.C. pentru

înscrierea noilor modificări ale structurii acționariatului conform afirmativ

valorii reale a terenurilor aduse ca aport în natură la capitalul social,

atacând operațiunile prevăzute la art. 39 din Legea nr. 137/2002 peste termenul

de o lună de zile prevăzut limitativ de lege. A mai reținut că reclamanta, prin

aceeași acțiune a solicitat obligarea pârâtei la plata unor dividende cuvente.

Instanța a constatat că acest capăt de cerere este accesoriu petitelor

principale, iar potrivit principiului accesorium sequitur principalae, a

respins, fără a mai pune în discuție, excepția prescripției dreptului la

acțiune pentru pretenții mai vechi de 3 ani, conform art. 3 raportat la art. 7

din Decretul nr. 167/1958.

Curtea de Apel Timișoara,

secția comercială, prin decizia civilă nr. 228/ R din 19 decembrie 2006, a

respins apelul declarat de reclamanta A.D.S. București împotriva sentinței

civile nr. 19 din 22 martie 2006 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 11.231/2005,

în motivare fiind însușite toate argumentele evocate anterior.

Împotriva deciziei civile nr.

226/ R din 19 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială,

a promovat recurs reclamanta A.D.S. București, care a criticat această hotărâre

pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 C. proc. civ., admiterea

recursului și modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului și pe

fond admiterea acțiunii.

Intimatele pârâte A.S.T. P.A.S.

T. și SC A.T. SA Tomnatic au depus întâmpinare, prin care au cerut respingerea

recursului.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în

cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a resping, ca

nefondat, recursul reclamantei, pentru următoarele considerente.

Din conținutul cererii de

chemare în judecată reiese că reclamanta a solicitat următoarele:

- constatarea nulității

absolute a H.A.G.A. care a stat la baza încheierii actului adițional din 30

iunie 2002, redactat de avocatul P.A.C., conform încheierii nr. 20 din 30 iunie

2002 la actele constitutive ale Societății A.T. SA Tomnatic precum și a tuturor

actelor subsecvente;

- radierea înscrierilor

efectuate în Registrul Comerțului prin încheierea pronunțată, la data de 2

octombrie 2002, de judecătorul delegat de la Tribunalul Timiș;

- obligarea A.G.A. a SC A.T.

SA la majorarea capitalului social cu valoarea de 3.101.763.731 lei așa cum

este înscrisă în certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenurilor seria M07 nr. 2698;

- obligarea A.G.A. la

efectuarea demersurilor la R.C. pentru înscrierea noilor modificări ale

structurii acționariatului.

- obligarea A.G.A. la

acordarea cu efect retroactiv de la data de 2 octombrie 2002 a dividendelor de care reclamanta a fost lipsită ca urmare a majorării necorespunzătoare a

capitalului social și a dobânzii legale aferente.

Este de necontestat că

potrivit dispozițiilor imperative ale art. 14 alin. (7) din Legea nr. 137/2002,

hotărârea adunării generale a acționarilor privind majorarea capitalului social

poate fi atacată în termen de 5 zile de la data publicării acesteia.

Pârâta SC A.T. SA a făcut

dovada că a publicat (M. Of. nr. 1704/19.11.2002) modificările actelor

constitutive ale acestei societăți, în scopul aducerii la îndeplinire a H.A.G.A.

nr. 1/2002.

Raportat la data de 16

noiembrie 2005 când reclamanta a trimis prin poștă acțiunea în contextul expus

anterior, apare fără putere de tăgadă, așa cum documentat s-a stabilit de

instanțele judecătorești anterioare, că actul adițional la actele constitutive

ale societății reprezintă o operațiune prevăzută de Legea nr. 137/2002 pentru

care termenul în care se poate introduce o cerere în anulare sau modificare,

după caz, este de o lună de zile, în cauză operând o prescripție specială, ce a

fost cu mult depășită.

Ultimul capăt de cerere din

acțiunea reclamantei, care vizează obligarea A.G.A. a pârâtei la plata

dividendelor și a dobânzilor legale a fost apreciat ca fiind un accesoriu al

petitelor principale, fiindu-i astfel aplicabil același regim juridic

sancționator.

Pentru aceste rațiuni

urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.D.S. București

împotriva deciziei civile nr. 228/ R din 19 decembrie 2006 pronunțată de Curtea

de Apel Timișoară, secția comercială, nefiind îndeplinită nici una din

cerințele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanta A.D.S. București împotriva deciziei nr. 228/ R

din 19 decembrie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială de contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 18 octombrie 2007.