ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5936/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5936/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 10 iunie 2003, reclamanta A.P.S. a chemat în judecată pârâta A.V.A.S .(fostă
A.P.A.P.S.) solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să fie obligată
la restituirea sumei de 155.747.024 lei achitată cu ordinul de plată din 3 iulie
2002, precum și daune cominatorii și cheltuieli de judecată.
În susținerea pretențiilor
reclamanta a arătat că în anul 1995 la nivelul SC S. SA s-a finalizat procesul
de privatizare pachetul majoritar de acțiuni deținut de stat fiind cumpărat
urmare a încheierii contractului de vânzare – cumpărare cu plata în rate
înregistrat la 31 martie 1993 cu modificările ulterioare.
Prin adresa din 20 februarie 2001,
reclamanta a solicitat încheierea unui nou act adițional prin care să se amâne
plata ratei a noua de la data de 30 aprilie 2001 la 31 august 2001 depunându-se
toate actele necesare până la data de 5 aprilie 2001, iar în ședința consiliului
de administrație al A.P.A.P.S. s-a aprobat cererea cumpărătorului.
În luna august 2001 reclamanta a
achitat o nouă rată și dobânda aferentă, iar ulterior se confirmă încheierea
actului adițional pentru reeșalonarea ratelor rămase de plată, iar la 3 iulie
2992 a fost constrânsă să achite penalitățile a căror restituire o solicită.
Tribunalul București, secția a VI-a
comercială, prin sentința nr. 8369 din 18 iunie 2004 a respins acțiunea ca
nefondată.
Pentru a se pronunța astfel instanța
de fond a reținut că probele dosarului confirmă acordul pârâtei de încheiere a
actului adițional de reglementare a plății ratelor, cerere probată de
conducerea operativă a A.P.A.P.S., dar condiționat de achitarea penalităților
în sumă de 155.747.024 lei, penalități de întârziere privind rata nr. 9.
Totodată s-a respins excepția
autorității de lucru judecat ridicată de pârâtă nefiind îndeplinite condițiile art.
1201 C. civ. cât și excepția inadmisibilității cererii.
Împotriva acestei sentințe a
promovat apel reclamanta criticile vizând modul eronat în care instanța de fond
a reținut situația de fapt neținându-se seama de lipsa culpei în achitarea cu
întârziere a ratei nr. 9 din contractul încheiat, având acordul vânzătorului de
eșalonare a plății.
Curtea de Apel București, secția a
VI-a comercială, prin decizia nr. 88 din 1 februarie 2005 a respins apelul ca
nefondat.
Pentru a se pronunța astfel instanța
de control judiciar a reținut că deși apelanta a solicitat intimatei
reeșalonarea la plată a ratei a II-a de la 30 aprilie 2001 la 28 august 2001,
acordul de voință al părților nu s-a realizat cât timp nu s-a încheiat actul
adițional la contractul încheiat.
S-a mai reținut că intimata – pârâtă
a formulat acțiune în justiție pentru plata sumei de 155.747.024 lei,
reprezentând penalități de întârziere în plata ratei de II-a, acțiune rămasă
fără obiect, ca urmare a plății efectuate de apelanta – reclamantă.
Cu petiția înregistrată la data de
14 aprilie 2005, reclamanta a declarat recurs împotriva soluției instanței de
apel criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate ca temei legal
dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.
Astfel se susține că în mod greșit
cele două instanțe au reținut că H.C.A. al A.V.A.S. din data de 2 august 2001,
privind încheierea actului adițional în vederea reeșalonării la plată nu
echivalează cu acordul de voință.
Stabilirea penalităților în sumă de
155.474.024 lei s-a făcut după constituirea dosarului în vederea reeșalonării
la plată dosar agreat de A.V.A.S. și după plata rate a IV-a cu dobânda
aferentă, prin soluțiile date fiind încălcate dispozițiile art. 969 C. civ.
Recursul este fondat.
Probele administrate, relevă faptul
că în vederea încheierii actului adițional la contractul de vânzare – cumpărare
acțiuni prin care să se reeșaloneze plata ratei nr. 9, a existat acordul de
voință unilateral, în ședința din data de 2 august 2001 consiliul de administrație
fiind aprobată încheierea acestuia.
Mai mult recurenta – reclamantă a
fost invitată în luna februarie 2001 să constituie dosarul în vederea
reeșalonării la plată a acestei rate.
La interogatoriul luat, intimatei –
pârâte, la întrebarea nr. 9 aceasta confirmă situația arătată.
De reținut este și faptul că de la
data solicitării reeșalonării plății 20 februarie 2001 și până la 2 august
2001, cumpărătoarea reclamantă nu a manifestat vre-un refuz privind încheierea
actului adițional, existând acordul de principiu fapt confirmat și de faptul că
dosarul întocmit de cumpărător a fost agreat de A.V.A.S.
În speță stabilirea penalităților în
sumă de 155.474.024 lei s-a făcut după constituirea dosarului în vederea
reeșalonării de plată cu cel puțin 70 zile înainte de termenul scadent, 30
aprilie 2001 dosar agreat de A.V.A.S., după aprobarea în ședința consiliului de
administrație în data de 2 august 2001 și după plata ratei în luna august 2001,
plus dobânda aferentă, dată după care recurenta a fost invitată la semnarea
actului adițional.
Față de cele arătate, rezultă, fără
putință de tăgadă, lipsa culpei recurentei – reclamante instanțele făcând o
interpretare greșită a dispozițiilor art. 994 – 996 C. civ., suma de
155.474.024 lei, reprezentând o plată nedatorată.
Cu privire la capătul de cerere
referitor la daunele cominatorii acesta nu poate fi primit nefiind aplicabile
obligațiilor având drept obiect sume de bani, constituind o măsură de asigurare
a executării obligațiilor de a face și de a nu face.
În concluzie văzând dispozițiile art.
312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
reclamanta A.P.S., împotriva deciziei nr. 88 din 1 februarie 2005 a Curții de
Apel București, secția a V-a comercială. Modifică decizia atacată, admite
apelul reclamantei, schimbă în tot sentința civilă nr. 8369 din 18 iunie 2004 a
Tribunalului București, secția a V-a comercială, în sensul că admite în parte
acțiunea și obligă pârâta la restituirea sumei de 155.747.024 lei plată nedatorată.
Respinge capătul de cerere privind daune cominatorii.
Obligă intimata la plata
cheltuielilor de judecată în sumă de 20.309.642 lei taxă judiciară de timbru.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 9 decembrie 2005.